Full text of "Bucuria vine de departe (2011)"

See other formats

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



in dialog cu 
Prof. Otilia Kloos 



Bucuria vine de departe 




Teologie pentru azi 

Bucuresti 
201l' 




- Doamna Otilia Kloos ati intrat in viata noastra si in 

5 5 5 

ritmul de editare al platformei noastre Teologie pentru azi 
pe calea depdrtdrii care ne apropie, adica la nivel 
online... \Qnmd. cu o inima prea deschisd si prea sincera 
spre noi, fata de care ne simtim datori sa o cunoastem si mai 
bine. 

Iar acest interviu (a carui propunere ati acceptat-o 
imediat si pentru care va multumim) pe langa faptul caeo 
cale onestd, deschisa de aprofundare a relatiei dintre noi, 
vrem sa il considerati si un mod de exprimare a bucuriei si a 
dragostei pe care v-o purtam, nascute din nenumarate 
scrisori si comentarii primite de la dumneavoastra. 

Noi am devenit tot mai expliciti pentru 
dumneavoastra... si vrem ca si dumneavoastra sa deveniti tot 

5 5 5 

mai explicita, pentru noi si pentru cititorii nostri, prin 
biografia si experienta dumneavoastra. 

De aceea va propunem un dialog tihnit, odihnitor, pe 
care nimeni nu-1 grdbeste si nici nu-1 limiteazd, despre 
persoana, viata dumneavoastra, modul in care ati trecut prin 
viata sau ati luat viata in propriile dumneavoastra maini 
pana acum. 

Si incepem cu inceputul biografic: cand, cum si unde 
ati venit pe lume? Adica lumea in care v-ati nascut a fost 
prietenoasd sau mai putinprietenoasa cu dumneavoastra? 




Scumpul meu Parinte Dorin Picioras, va 
multumesc din inima pentru §ansa oferita prin intermediul 
acestui interviu! 

Nu-mi pomenise nimeni de Sfmtia voastra pana-n 
luna aprilie 2009, cand am dat, din intamplare, la nivel 
online (cred ca tot cautand scriitori romdni; nu-mi mai 
amintesc exact ce framdntam pe-atunci in inima mea) peste 
platforma Teologie pentru azi. 

V-am sinnit imediat dorul din scris, dorinta de-a 
zamisli curgeri de interpretare ale scrisului din Romania, 
cuprinderea necuprinsului din scrisul romanesc de 
nepre^uit, cu acel suflet care nutre^te inlesniri de infeles, 
adica cu o inima care vede lucrurile pe masura ce se 
curateste pe sine de patimi. 

V-am sim{it...§i m-am bucurat cu bucurie mare. Si 
asta mi-e de-ajuns pentru a-mi alina dorul meu de Romania. 

Bineinteles ca ma bucur pe cat poate sim^i inima mea 
§i ochiul din mine... 

Caci ce este omul, mai intai §i mai intai? O fiin^a dia- 
logicd, o fiin^a care se intrupeaza ca entitate tocmai pentru 
ca e plasticizarea. creafiei de vdrf a lui Dumnezeu. Din 
porunca Acestuia... 

Vldstar al Lui...continuu nelini§tit pana nu se 
odihneste intra Dumnezeu. Caci Treimea a soptit: „Sa facem 
om dupa chipul §i asemanarea noastra!". 

Deci, inca odata, va multumesc pentru invitafia la 
dialog] 

M-am nascut in Romania, ora§ul Petrila 1 , jude^ul 
Hunedoara, din paring moldoveni, Mihai §i Elena Palici. 



A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrila. 



Paring inca imi sunt in via^a, si ei stau aici, cu mine, in 
SUA. ^ 

In Petrila, taticu lucra ca maistru la mina de carbuni. 
Eu m-am nascut la fosta maternitate, o cladire care acum s-a 
transformat in actuala Casa Studenieascd. Pe 28 august 
1963, c-o zi inainte de Tdierea capului Sfdntului loan 
Botezdtorul. 

Tatal meu, Mihai Palici, ducea cu el nostalgia 
cinematografiei, §i pentru acest lucru mi-a pus numele de 
Otilia, dupa un film pe care-1 vizionase dumnealui. 

De-aceea am socotit ca Sfantul loan Botezatorul §tie 
sa m-acopere, sa Mature vrajba socios-ului, care nu se 
pleaca sandalei lui Hristos, sa in^eleaga smerirea 
Mantuitorului, Care plineste Legea si sa ma faca sa in^eleg 
ca lumenul in care ne na§tem nu-§i cauta lumina decat in 
metanoia gandului secunda de secunda. 

Astfel, port numele Sfintei Otilia din Alsacia, 
aparatoarea orbilor, a necdjiiilor §i a celor suferinzi. Am 
vazut via|a Sfintei editata pe blogul parintelui Gabriel 
Militaru 2 . 

Din 1963 pana pe 19 decembrie 1964 familia noastra, 
care statea in gazda la Petrila, a ob^inut bloc in Petro§ani. 

Pe langa bloc curgea pdrdul meu, cu care-mi 
mdngdiam copilaria: il strabateam descurfa, incercam adesea 
sa-i tree bolovanii, nu in^elegeam de ce curge mereu la vale. 

E vorba de pdrdul Maleia care se varsa in Jiu. 

Jin minte acest lucru, din cauza ca acest universal 
solvent, in care ne cufunddm la Botez §i cu care ne sfiniim la 
Boboteaza, ducea cu sine multe taine. §i mintea mea nu 
pricepea, dar gusta taina, necuvdntatul acela dintre 
solidaritatea fiiniei umane cu vdrtejul apelor. 

In bloc imi facusem o prietena, pe Nicoleta. Nu mai 
reu§eam sa ma desprind de ea, de papu§ile ei, de caruciorul 
ei cu zorzoane, de dezordinea din casa ei... 

Sim^eam ca ma pot apuca de ceva, ca puteam 
continua in a nu vtikplictisi deloc. 

Ma intrebati daca lumea in care m-am nascut a fost 
prietenoasd sau nu cu mine. 



2 Idem: 
http://prgabriel.wordpress.com/2009/ll/16/sfanta-otilia-ocrotitoarea-celor-ce-nu- 

vad/ 



Iar eu m-am inteles ca un copil, care nu §tie de 
vrdjmd§ie, de comunism, adica de -isme de tot felul. 

Si, tot la fel, care nu cunosteam complexele, ie§irile 
de neiesit, problemele de tot felul ale vietii cotidiene...care 
nu imi pasa de trecerea timpului, de grija de zi cu zi. 

Pentru ca eram copil si copilul se uitd-n jur §i se 
bucurd de imuabilul prezentului. 

Traiam fara fried §i angoase. 

Staniolul de pe bomboanele de Craciun purtau in ele 
minunea lumii si le colectionam, pentru ca imi placeau 
culorile lor. 

Ouale de Pa§ti erau bundtatea lumii, desavar§irea 
proteinei daruite de Domnul. 

Afinele culese de pe la poalele mun^ilor miroseau a 
bundtate topita in toate. Erau de o dulcea^a de neatins... 

Paturile din odaile momarlanilor 3 se-nal^au in racoare, 
§i parca nu-§i mai terminau din darul odihnei. Toate se 
revarsau nepdmdntean, asa cum le vedeam eu cernindu-le 
prin ochiul limpede al copilui care eram. 

Deci raspunsul meu la partea a doua a intrebarii 
Sfmtiei voastre e acesta: ca totul ni se face prieten in 
copilarie. 

- Din ceea ce imi spuneti, doamna Otilia, se revarsa 
bucuria si ingenuitatea copilariei dumneavoastra, faptul ca 
intr-un oras minier, cu mai multa pdine in comunism... dar 
cu oameni iesiti din mina cu fete negre, smolite de cenusa si 
sub amenintarea continua a mortii... dumneavoastra v-ati 

5 5 5 

trait copilaria frumos. Si asta va face si acum sa ganditi 
frumos si simplu viata, chiar daca, de la un moment dat ati 
cunoscut si greul... 

Ati inceput studiile in Petrila, probabil, le-ati 
continuat in Petrosani si asta... in plin comunism si trebuia sa 

5 5 ± 5 

fiti o pioniera atenta la „politica partidului". 

Cum s-a intrepatruns copilaria si, mai apoi, 
adolescenta dumneavoastra cu perioada comunista? Ce 
intelegeati ca e bine si ce va enerva in plina atmosfera 
muncitoreasca, care nu era prietend cu gandirea...cu 
aspiratiile care tree dincolo de lopata, tarnacop...Si va intreb 
asta pentru ca ati devenit, mai apoi, profesoard... 



Idem: http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-momarlanilor-cu-barabe-momai- 
sterpari-si-sloi-de-oaie-9 1 45 73 .html. 



- Studiile nu mi le-am inceput la Petrila, ci in 
Petro§ani. Pe 19 noiembrie 1964 taticu a reu§it sa i§i 
gaseasca apartament in Petro§ani. 

Nu-mi amintesc din clasa intai nimic altceva decit 
chipul invdfdtoarei care-mi inmaneaza, la catedra, 
Abecedarul. 

Ce §tiam eu de bucuria carfii atunci? Doar ca 
deschisesem ochii mari, ma holbam cu ochi mari, rotunzi, 
de copil mirat, in ochii invafatoarei, fara sa pricep nimic 
altceva. Am §i acum fotografia aceea. Sper sa-nvat de la 
cineva s-o editez pe blogul meu personal. 

Ma fascina zdmbetul de lumind de pe fata 
invafatoarei, aureola de sdrbdtoare in toate, plescaitul ploii 
care-mi purta pa§ii spre §coala, vocea incurajatoare a tatalui 
meu ce ma inso^ea. Eram in mijlocul a ceva ce pdlpdia 
printre picdturi de minune. Atat mi-amintesc. 

Politicd partiduluf! Habar n-aveam ce-i aiapolitica. 

Ma speria doar blana 4 de pe gulerul paltonului tatalui 
meu. Aveam respect pentru cei mari, pentru musafirii ce 
veneau in familia noastra. 

Noi, copiii, ne jucam pe jos 5 , pe unde puteam, ne- 
nghesuiam una in alta, ne zgdiam 6 la vocile ce conversau 
intr-o limba ce-abia atunci se-nfiripa in memoria noastra. 

O aveam pe mamica acasa mereu, pentru ca mi se vor 
na§te alte cinci surori §i un frate: Magdalena, Mihaela, 
Mariana, Fernando, Livia, Diana. 

Mai avusesem §i un alt frate, geaman cu Livia, pe 
nume Liviu, insa acesta a murit la varsta de un an. O injec^ie 
facuta ori prea devreme ori in cantitate gre§itd de felcera 
de la Vaslui. 

A Q 

Imi placea sa-1 plimb prin Parcul Copou din Vaslui . 
Era micu^ sj ma-ntreba de ce-ngalbenesc frunzele. Nu §tiu 
ce i-oi fi raspuns, dar parca-§i presimfea sfar§itul. 

E-ngropat in cimitirul Bisericii din deal, la Vaslui. 
Era-ntr-un costumas. albastru, impletit de mana 9 . 



In timpul comunismului, in Romania se purta la reverele paltonului blana de vulpe 
(femeile) sau de iepure (barbatii). In cap: caciuli de vulpe sau de nutrii (femeile) sau 
de miel sau de iepure (barbatii). 
5 Prin fata blocului. 
6 A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/zg%C3%A2i. 

7 Idem: http://dexonline.ro/definitie/felcer/. 

8 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Copou,Vaslui. 

In timpul comunismului, femeile preferau sa faca haine la andrele pentru copiii lor, 
fapt pentru care, la scoala, puteai sa vezi de la ciorapi, caciuli sau manusi la 



7 



II iubeam fara sa stiu de ce ma atragea grija cu care 
ma-nvaluia, atunci cand ma-ntreba una sau alta. Sim^eam ca 
stia raspunsul dinainte, §i ca ma-ntreba a§a, intr-o doara, sa 
vada de voiesc sa ma adun la vorba ori nu. 

Dupa accidentul tatei din mina, in 1971, accident fatal 
(caci nu va mai reu§i sa lucreze de-atunci inainte), ne 
mutam in satul Rediu, jude^ul Vaslui 10 . 

Aici ne construim o casa in toata puterea cuvantului, 
dar vin alunecari de teren, §i ne trezim ca trebuie sa ne 
mutam iara§i. 

Nu-mi amintesc din aceasta perioada decat nucul 
mare din gradina, petecul de umbra aruncat parca din senin, 
felul cum ne puteam bucura de vecinii din jur, de fagurele 
de miere facut de dascalul 11 Bisericii. 

Lumanari...inunda^iile de prin anul 1971, cred, cand 

1 9 

Charles de Gaulle venise intr-o vizita in Romania §i-i 
recomandase lui Ceau§escu 13 sa-§i gospoddreascd digurile 
mai bine... 

Apoi imi amintesc §esul din Rediu, cire§ii de la Mos. 
Botezatu, un vecin de-al nostru, tdcerea de pe ogorul cu 
pepeni, dealurile Rediului, peste care ma rostogoleam in 
voie buna, §i cu multe peripe^ii. 

Imi amintesc limpede acea libertate pe care nu \\-o 
poate lua nimeni, acea ingaduinfa a cosmosului ce \\ se 
oferea ca loc si ca nume fiin^ei tale, cu grija de zambet, ca 
semn al locului ce ingaduie neistovirea in poveste. 

Urcam dealuri fara frica. Ma jucam la prietena mea 
Fusneica pana ma lasau balamalele, pana venea taticu la noi 
seara, cu varga 14 , atentionandu-ma ca incd nu m-am intors 
acasa. 

Parca vad §i-acum casa uriasd din deal, adapostind 
unghere in odai necercetate, ceva de vis, ceva ce n-am mai 
gustat de-atunci 'nainte. 

Primeam batai zdravene din cauza aceasta... Dar 
atunci simteam ca parca toata lumea era a mea. 



pantaloni, pulovare si geci de iarna facute in casa. Asta insemna ca femeile aveau 
stiinta sa le faca si ca ea se mostenise de la bunici. 

10 A se vedea: http://rediu-vaslui-vs.pe-harta.ro/. 

11 Cantaretul de la strana. 

12 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaulle. 

13 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C8%99escu. 

Venea cu nuiaua... adica un mod de a spune ca o lua cuforta de la joaca...pentru ca 
sa mearga acasa... 



8 



Tacutele frunze ce le striveam cu pa§ii prin paduri... 
Fo§netul copacilor...Cerul ce imi radea cu senin blagoslovit, 
mi§catul norilor, toata oranduiala 15 dinjur... 

Adica tot ceea ce era lipsit de semnificafie, poate, 
pentru un adult, dar constituia o lume de nestemate pentru 
un copil. 

Apoi imi aduc aminte de inva^atoarea Calu, de fetele 
copiilor din clasa a doua, a treia, de premiile primite, de 
glod 16 , de salcami, de floarea imbdtdtoare de salcam, care 
inmiresma totul injur. 

Exista in toate acestea un anume ritm al lumii, ce 
odrasle§te alte §i alte ritmuri, in mod necontenit. Ritmuri 
nevisate, §i parca atunci §i numai atunci le puteai simfl 
balsamul. 

Lini§tea aceea anume, care se a§ternea dupa 
inundaiiile amintite, imi readuc §i-acum in minte un corf 
innegurat de lume, ce-§i a§tepta limpezirea, pe cand totul era 
incercuit de ape, de nepotolitul molcolm al efuziunii apei, 
venit ca ropot de apd neanunt.at ce blestema. 

Simt si astazi malul facut scoarfd, care te usturd pana 
la tdlpile sufletului, acea vrai§te ponosita, de corf de lume 
uitat de lumina, ce parca-mi sta §i-acum in incheieturi. 

E o imagine de cadru amplu, ce plange cumva §i care 
„incearca altoiri de mantuire". 

Am mai intalnit ceva asemenea intr-un articol al lui 

1 7 

David Bentley Hart , in Religion in America: Ancient and 
Modern . 

Cam la aceste lene$e contempldri se limita jivina 19 
prezen^ei mele in sat. 

Mai era, tot in sat, varul tatalui meu, Constantin 
Palici, originar tot din Bogdana, cu vreo trei copila§i. 

Munceau de diminea^a pana seara, aveau pamant de 
lucrat nu §tiu pe unde, apoi lucrau in gospodaria lor. Ma 
in^elegeam bine cu veri§oarele mele. Si ele parca prea ma 
fineau in puf §i pene pe mine, care nu faceam altceva decat 
sa dau tdrcoale prilejurilor de joaca cat mai dese, sa ma 
ascund in tufele de popu§oi 20 §i sa strabat lanurile de grau in 

15 A se vedea: http://dexonline.ro/lexem/or%C3%A2nduial%C4%83/. 

16 Idem: http://dexonline.ro/definitie/glod. 

17 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/David_Bentley_Hart. 

18 Idem: 
http://davidbhart.blogspot.com/2007/ll/all-culture-arises-out-of-religion.html. 

19 Existenta mea in sat. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/jivina. 

20 Porumb, forma veche. 

A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/p%C4%83pu%C8%99oi. 



lung §i-n lat, sa vad cum ar§i^a soarelui trosneste din 
saman^a graului, larghetea cu care §oarecii de camp se 
perindau nestingheri^i prin Ian, perele care se lafdiau in 
pom... 

Poama ce se coace vazand cu ochii, busuioaca mea 
draga 21 , dealurile cu vie multa, tacuta, nepazita, soarele 
dogoritor ce-mi era fartat 22 de-acum. 

Verde, mult verde, auriu, mult auriu, lini§te din aia 
nelenesa. O lini§te de liturghisitor ce sluje§te nestiut... 
Vapaia clipei ce a§terne nemaiauzitul. 

La ^ara, la bunicii mei dupa mama, mergeam la 
Oprisita, jud. Vaslui 23 . 

Adastam mai intai in jos, la matu§a-mea Maria 
Focsa: o femeie tacuta, miloasa, draga inimii mele. Fiica 
Focsoaiei, Rarrfa Focsa a lui Neculce, strabunica mea. 

Am sa merg la primarie la Laza 24 , pentru ca sa aflu de 
strabunii ei Neculce. Am pierdut firul arborelui genealogic, 
dar astfel voi afla exact §i de unde se trage aceasta 
strabunica a mea. 

Era inalta, balaie, cu ochi alba§tri...I§i rupsese §oldul 
§i piciorul drept, §i a§a i s-o tras sfar^itul... 

Am inva^at de la ea cum sa fii cumsecade, a§ezat, 
ddltuind raspunsul fa^a de cei mai in varsta decat tine. 

La Oprisita-n jos ma-ntimpinau, bleojdite , saltelele 
de paie 26 (matu§a-mea, cat §i bunicii, parin^ii, cu to^ii ne 
treziseram in putrigaiul saraciei, §i nici nu §tiam a ne 
gdlcevi cu ea). 

§i astea se-ntorceau, §i-nfofoleau cu-andreaua, s-arate 
tantose §i cu paruta izbutire de saltea... 

Ma obi§nuisem cu ele, cu saltelele. Imi dadeau 
senza^ia campului gata de cosit, a fanului in capite...Oricum 
nu era de mutra mea nimic mai breaz. 

O racoare mdngdioasd in chiler 27 ...Trupul strabunicii, 
introlocat eel mai adesea-n boala, ma facea s-o mai 



21 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Busuioac%C4%83_de_Bohotin. 

22 Prieten nedespartit... 

23 A se vedea: http:'//ro.wikipedia.org/wiki/Opri%C8%99i%C8%9Ba,_Vaslui. 

24 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Laza,_Vaslui. 

25 Lasate in jos, pleostite. A se vedea sensul al doilea: 
http://dexonline.ro/definitie/bleojdit. 

26 Saltelele, umplute cu paie, ale patului. 

27 A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/chiler. 

28 Idem: http://dexonline.ro/definitie/%C3%AEntrolocat. 



10 



9Q 10 

tulesc cu nazdravaniile mele din cirta timpului copilariei 

§trengare§ti. 

•5 1 

Plecam urechea la sumedenia de tristefi omene§ti 
din trupul strabunicii. Nu pricepeam mai nimic din 
crezdmdntul bolii, al razmerit.ei din meteahna ce-ti joaca 
renghi . 

Cre§team, ma primeneam in alte troglodiri de sunete 
ale vietii. 

Iconise langa ferestre. Prohodul Maicii Domnului 
inganat impreuna cu matu§a. 

Candela palpaind neintarziat. Muscate 34 ce-mi goneau 
gandul la matasarii 35 de-un ro§u sangeriu de rege. 

Camaru^a cea bund a lui tanti Maria oplo§ea fel de 
fel de odajdii 37 de preoti, la care lucra cu-ncumetare de 
artist, plapume ce procopseau 38 client din sat in a asmufi 39 
din gerul iernii. 

Acum totul e-un pustiu de netdgdduit: tanti Maria a 
murit, nenea Ion si el, celalat unchi, Ion, de la Constanta, a 
murit si el, si tanti Ani... 

Tofi s-au dus pe bungetul 40 de padure presarat cu 
cruci. Dumnezeu sa-i ierte! 

Alaturi, in partea de vest a casei, locuia nenea Ion, 
unchiul meu, fratele lui tanti Maria, cu so^ia sa, Sabina, cu 
care n-a avut niciun copil. 

Tanti Sabina trancanea mereu, vrute §i nevrute. Ii 
sfaraiau calcaiele 42 pe la ferma CAP, la facutul sapunului 43 , 
asmutindu-se in §iretenii 44 din ce in ce mai greu de bajbait 45 . 

Se dadea bine pe langa to^i si torcea fuiorul du§maniei 
de familia noastra 46 . Mereu §tiindu-se o veneticd 41 a ^inut-o 

29 Sa ies in graba... 

30 Clipa. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/cirt%C4%83. 

31 Multimea. 

32 O farsa. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/renghi. 

33 Experience genuine. 

34 Flori. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/mu%C8%99cat%C4%83. 

35 Pasari. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/m%C4%83t%C4%83sar. 

36 Acoperea. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/oplo%C8%99i. 

37 Vesminte preotesti. 

38 Ii ajutau pe clientii din sat. 

39 In a goni, a alunga de la ei gerul iernii. 

40 Crangul de padure. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/bunget. 

41 Vorbea mult. Era sloboda la gura... 

42 Mergea mult si repede...pentru ca muncea mult... 

43 Acasa, in curte, la caldare... 

44 Nascocind tot felul de pacaleli. 

45 De inteles. 

46 Incerca sa produca aversiune fata de noi... 

47 O straina. 



11 



baierile inimii si pana azi 48 : traie§te de pe urma tuturor, a 
smuls toata via din gradina, a doborat nucii, a nemernicit 49 
chilerul cu boloboacele 50 din pod, cu toata arvuna de 
gospodarie pe care §i-o agonisise matu§a mea cea buna. 

Jigarita pe timpul copilariei mele, ne neghiobe§te 
pe to^i acum, fara de frica, fara de cartire-n nimicire . Invat. 
de la ea ce-nseamna singurdtatea in prosteald , ticaitul urii 
fata de om. 

Ma mir ca n-a facut taticu atac de cord mai anul 
trecut, cand a trecut prin Romania, vazand la ce jelire de- 
a§ezare de om ne-a ajuns acum. 

La Oprisita-n sus, casa de valatuci 56 , vopsita-n gri. 

Por^ile ce due spre casa bunicilor din sus nu-mi 
opintesc 58 deloc din grija de-a ma minuna de a$ezarea 
casei. 

Zavorul por^ii ma-ndeamna la deschideri cer§ind alte 
§i alte chichite §i carlige. 

M-au fascinat por^ile dintotdeauna. 

Ele delimiteazd spatiul §i, in acelasi timp, urld dorul 
intalnirii cu minunea din om, care-§i spore§te implinirea din 
neprevdzut §i nemaiauzit. 

Mai era o poarta la o ograda a uneia dintre familiile 
din Oprisita, care parca ma trimite §i-acum la profundul 
gand al legaturii odorogite 59 dintre om §i om. 

Era smolita, parca anume vopsita in cutezanfa 
negurei. Nu puteam trece dincolo de ea ci doar cuprivirea... 

Si privirea mea prevestea, de altfel, amurgul, vacile 
mugind, oamenii aduna^i in jurul focului de seara, ceaunul 
fumegand, para focului trosnind 60 , ^aranii luand cina 
impreuna. 

Am trait atunci sim^amintul frdnturii de gand, ca in 
cazul nucleilor care atrag alti nuclei in jurul lor. Ei sunt in 

48 Traieste si azi. 

49 A 1 V V ww- ww 

A lasat sa se paragineasca, sa se ruineze... 

50 Boloboc e sinonim cu poloboc. E vorba de butoaiele din pod. 

51 Saraca. 



53 



Ne prosteste in fata, ne minte in fata, se comporta cu noi execrabil. 
Fara sa se gandeasca ca o sa moara maine-poimaine. 



54 In inselare/amagire de sine. 

55 Modul cum arata casa si curtea in care ea sta acum. 

56 Din caramizi facute din pamant si paie. A se vedea sensul al doilea: 
http://dexonline.ro/definitie/v%C4%831%C4%83tuc. 

57 Din susul localitatii. 

58 Nu ma opresc... 

59 Deteriorate. 

60 Lemnele aprinse care trosneau sub...oala de mancare sau sub ceaunul/tuciul de 
mamaliga... 



12 



preajma in mod reciproc, sunt incatus^i in sinele lor §i-n 
alt-ul lor, §i totu§i sunt atrasi de-acela§i punct ce mi§ca 
totul. 

Imi reamintesc acum randuri din Jurnalul doamnei 
Lidia Staniloae 61 , care amintea de repetatele vizite 62 ale 
Parintelui Staniloae 63 in satul sau natal, de munte. 

Revenea la Vladeni 64 adesea, purtat de dorul de sat. 
El, acest munte Fuji 65 , el, acest romdn deplin, care §tia ceea 
ce se cuvine sa faca un preot, spunand adesea; „Eu sunt 
preot, §i nu pot sa fac asa ceva". Adica altfel decat ii cerea 
constiinta sa... 

Aceea§i miscare circular a nucleicd, de care vorbeam, 
mi-a sugerat-o si randurile doamnei Lidia Staniloae. 

Persista in acest preot drag inimii mele o delicatefe 
nemaiintdlnitd, aceea de a-nfdsura limba §i prezent.a 
poporului roman in giulgiul viu §i sfant al Mantuitorului 
Hristos, Care S-a adus jertfa, ca intreg dumnezeiesc §i 
omenesc, pentru toti. 

Cu mdreiie §i supu§enie in acela§i timp. 

O alta poartd masivd ce prapade§te 66 minuni e cea de 
la manastirea Putna 67 , din Bucovina. 

Ea daposte§te un alt suflu al tradi^iei §i credin^ei 
stramo§e§ti. Mori §i-nvii cand simii din duhul Domnului 
§tefan 68 , din candela credin^ei bucovinenilor. 

Aici sunt incrustarile 69 por^ilor §i pun^ilor lor, dorul 
lui Eminescu 70 , jalea lui Porumbescu 71 , horele tinerilor ce-§i 

79 

Strang forta din chinga sarbatorilor mari. 

Adesea ma intreb ce va mai addsta 13 din toate astea, 
§i nu gasesc rdspuns. 

E vorba de Lidia Staniloae, Lumina faptei din lumina cuvdntului. Impreuna cu 
fatal meu, Dumitru Staniloae, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2000, 396 p. 
Dupa aceasta, tot sub forma memorialistica, a urmat cartea: Lidia Staniloae, 
Memoriile unuifugar, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2009, 330 pagini. 

62 A se vedea: 
http://vlad-mihai.blogspot.com/2010/02/lidia-staniloae-fiica-parintelui.html. 

63 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae. 
64 Idem:http://ro.wikipedia.org/wiki/Vl%C4%83deni,_Bra%C8%99ov. 

65 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fuji. 

66 Ce risipeste minuni. ..Care e sculptata cu multa maiestrie, in mod minunat. 

67 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Putna. 

68 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare. 

69 Idem: http://dexonline.ro/definitie/%C3%AEncrustare. 

70 Cele 16 volume ale editiei Perpessicius: 
http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html. 

71 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciprian_Porumbescu. 

72 Din cingatoarea marilor sarbatori...Care isi gasesc bucuria tocmai din zilele de 
sarbatoare ale crestinilor ortodocsi. 

73 Ramane, ce se va mai perpetua in generatiile viitoare... 



13 



Adesea ma intreb ce va mai ramine oare din noi, ce 
soi de alte porfi are sa ne mai preumble si prin care vail 

Poarta: o atraciie §i o respingere ce-aduna laolalta. 

Fire§te, incerc sa imi redefinesc imaginea cu ochii 
mintii mele de adult, cu mintea mea de acum. Incerc cumva 
sa definesc nedefinitul. 

Insa a§a ii vad pe satenii care mi-au tdiat calea in 
via^a: ca statornici in datina respirului de-a fi la un loc 1A . 

- Cobordrea in trecut v-a facut foarte poeticd si 
plind de sensibilitate (o surpriza rara, recunosc!), a scos 
artistul din dumneavoastra la lumina... 

Insa noi nu vrem sa va lasam din mana...ci vrem sa 
intrati prin porti... si sa priviti spre zilele terminarii 
gimnaziului. 

Vreati sa fiti liceanca, va pregateati pentru asta...si ati 
optat pentru un anume liceu. 

Cum ati trait aceasta trecere spre liceu, adica pe aceea 
de la pubertate spre adolescentdl 

- Parinte Dorin, sunte^i un pedagog de-naltd speta... 
Eu trebuia sa prind inimd in a va spune cum m-am 
serpuit 76 de la gimnaziu la liceu, §i vad ca acul timpului nu- 
ngaduie nimic. Insa eu tot pe ritmul meu o fin... 

Ma parpaleam atunci petrecandu-ma cu 
lighioanele pe care le hranea bunica: ra^e macaind, zorind de 
zori 79 pe la parau, curci impuindu-mi 80 urechile, curcani 
repezindu-se la mine §i-amenin^and sa ma ciocane ca port 
fes ro§u... 

Acum incerc sa ma situez cumva in State 81 , §i sa §tiu 
ce-i mai aman de-ngaduit: o cured rotofeie, cocotata pe 
gardul bunicii din sus, sau curdle americane, obeze-n 
tertipul lor de a trdi mestesugit, adica cu rost de jertfd la 
Thankgiving ? 



74 Ii vad ca pe unii care au constiinta ca trebuie sa respire aceeasi viata si pe mai 
departe. 

75 Sa prind curaj... 

76 Cum am strabatut drumul sinuos dintre doua varste/stadii ale vietii mele. 

77 Ma framantam...grijile mele erau... 

78 Pierzandu-mi ziua... 

79 Iesind de foarte de dimineata la apa... 

80 Cu zgomotul lor... 

In Statele Unite ale Americii. 

82 Mai propriu de avut. 

83 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Thanksgiving. 



14 



§ura izbutita mai acu nu de multa vreme, imi aduce 
§i-acum in cutremurul gdndului chipul bunicii Eleonora, 
maicu^a parinterui Irineu Curtescu 84 , unchiul meu, acum 

or 

staret la Manas Urea Ponor , din judetul Alba. 

- §i iar venisi, mamica draga, pe la noi? 

- Venii, bunica, iar venii... Da' matale ce mai faci? 

- Iote 86 cu treburile pe langa casa, ca nu se mai 
termina vreodata: lemne de taiat, pasarile as tea de hranit, 
apa de-adus de la fantana, ro§ii de facut bulion, via nici ca-i 
terminata , §i-n gradina-i o paragina... 

Oricata pardalnica 88 de trebu§oara i-ai fi facut bunicii, 
nici ca-i ajungea 89 . 

Nu se mai satura de chivernisit in sus, de dres in jos, 
de meste§ugit pe ici, de imbucat pe colea. 

Parintele Hie Cleopa o stia (fusese adesea in vizita 
la Parintele Irineu, pe cand acesta era frate de mdndstire la 
Sihastria 91 , jud. Neam^, ani mul^i in urma, eel pu^in acum 
28 de ani) §i o numea „maica stare^a". 

De te noroceai 92 pe mana ei, te faceai vrei nu vrei 
spiridus de sprinten . §i trebuia sa asculji, caci altfel te 
trezeai ca se zgdiesc la tine ochi turburati ce-^i bagau fiori in 
oase. 

Mai bine ma lasam de tertipurile mele contemplative, 
§i ma rasuceam in ce-mi nazdrea 94 ea: adica treabd mai 
mereu. 

Nu terminam una, ca se isca 95 alta, de te mirai de 
unde le mai scoateL.Doar totul era dereticat §i rdsucit in 
desdvirsit, cura^enie mana intai, foe in soba, vorba vorba... 

Dar nu: ei i se faceau ochii fdclii cand era vorba sa te 
trimita sa-i aduci apa neinceputd, vapaie de foe de la 
muntele scaparand din capete, §i tot a§a 'nainte. 



Idem: http://florina.megablog.ro/2008/08/15/parintele-irineu-curtescu-manastirea- 
sfantul-antim/. 
85 Idem: 

http://www.basilica.ro/ro/stiri/inaltpreasfintitul_andrei_la_hramul_manastirii_ponor. 
html. 

lata, uite cu treburile... 

87 De legat, de sapat la cazma, de prasit/plivit cu sapa mai apoi... 

88 Nenorocita de fapta... 

89 N-o facea sa isi iasa din fire. 

90 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopa_Ilie. 

91 Idem: http://sihastria.mmb.ro/. 

92 De aveai fericirea sa o intalnesti... 

93 Te faceai un om harnic... 

94 Anita, indica ea... 

95 Aparea altceva de facut. ..iti gasea altceva ca sa faci... 



15 



Ma apucase la un moment dat ciuda, impotrivirea. Nu 
fusesem inva^ata a§a acasa. Adica eram mai mereu la 
scoald, mai mereu plecata, nu trebuia sa-mi due condurii 96 
vie^ii pe pove^ele ei, dar ampdfit-o, am pa^it-o... 

§i iata c-am inva^at de la ea ce-nseamna 
perseverenfa, iscusnrfa de-a nu te da bdtut in via^a. 

Ea fusese bolnava mai mereu in via^a, §i-§i iubise 
mult bdrbatul dintdi, pe Ion Dediu, mort la 25 de ani dupa o 
operate de apendicita. 

Se pare ca rana nu i se inchisese dupa operate §i, 
nefiind doctori pe atunci, strabunicul meu o tot lega §i 
strdngea, ca nu cumva sa se ru§ineze de vecini §i sa zica aia: 
„Uite, barbatu' Eleonorei epe moarteV\ 

N-avea voie sa ridice peste mdsurd. Dar el, a§a 
robust §i increzdtor cum era, iata ca v« mwn din aceasta 
pricina. 

Nu 1-am cunoscut... 

Dar el e eel care i-a spus bunicii mele sa aibd grijd de 
fata, adica de mdmica mea, Elena. 

Matu§a mea, Maricica, era inca-n burta bunicii. De- 
atunci, bunica mea tot imi zicea in sus §i-n jos: „Sa ai grija 
de mamica-ta, ca tare-i necajital..". 

Eu as cultam... dar ma sim^eam neputinciosd. Copil 
fiind nu-ntelegeam mai nimic din ceea ce se petrecea, ce 
insemna tdcerea de la Mos. Vasile, din poarta bunicii, de ce 
atatea priviri pe ascuns la bunica mea, cand era vorba de al 
doilea ei bdrbat, Gheorghe Curtescu, §i multe alte lucruri, 
care abia azi le intuiesc si le ghicesc , din gesturi §i cuvinte 
de departe... 

Parintele Irineu §i-a iubit mama cu durere multa... Stiu 
ca plansese mult in suflet §i in duh dupa moartea ei. Nici nu 
^in minte cate zile nu a mdncat... Si nu s-a lasat pana nu a 
primit certitudine de la Domnul ca, da\, i s-a primit sufletul 
intru asezare". 

Atunci mi-am dat seama ca iubirea e-mpletita cu 
antidotul durerii. Ca ea se clade§te in rdcnetul fiiniei din 
noi, care iara§i ne renaste. In Hristos... 



96 Pantofii vietii. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/condur. 

97 Intelepciunea. 

98 Le inteleg. 

99 Intru Imparatia Sa. 



16 



Spun aceasta nu neapdrat pentru ca Preacuviosia sa e 
unchiul meu §i ca i-as. cunoa§te cine §tie ce din duhovnicie. 
Nu! Are mii §i mii de ucenici pe mana... 

Ci doar am simtit faptul, ca in cazul acestui duhovnic 
totul se impleteste in via^a, in modul eel mai armonios 
posibil. Trupul se hrane§te din suflet, sufletul din duh, duhul 
din Dumnezeu, neimpar^it, nedespar^it. 

Iubirea-§i cerne din fiin^a doar prin asceza min^ii 
a§ezate-n inima. Cu durere multa... 

Mi-i dor nesus de bunicu. Simt c-a iubit-o mult pe 
bunica. Era un om vrednic, robust, care a trecut prin multe. 
Dar altceva nu mai simt... 

Las totul pe-ncumetarea lui Eminescu ce-a§aza totu-n 
„infmirea" ce nu ne-abjura . 

Am in mine o imagine puternicd, care ma sfar§e§te 101 
§i acum, din Oprisita: un miez de vara ce pdrjoleste totu-n 
jur; o lini§te pe spuza 102 focului din soare ce chiar 
zdrobeste 103 ciutura 104 , prispa casei, opinteala 105 din aer, 
totul. O lini§te de vis ! 

N-am mai trait de-atunci a§a o taind a sfartecarii-n 
secerat de miez de zi. Sim^eam ca lini§tea aduce §i mai 
multa liniste §i ca, da!, in focul lini§tii acesteia ceva 
coace... Era ca o a§teptare. 

La bunicii dupa tata, de la Fdntdna Bldnarului, 
comuna Bogdana, jud. Vaslui 106 , am dus-o tot intr-o veselie. 
Zburdalnicd mereu, dar atentd, in acela§i timp, la detalii: 
ciutura fantanii, florile din gradina vecinilor, care-aveau un 
baiat pictor pe la oras. (§i gandul asta ma tragea-n vdtraiul 
dramaticului cumva), vacile duse de bunicu la pascut, 
padurea, sala^luin^a nerisipei de rost la sat, oamenii, vorbele 
§i necazurile lor, tremurul soarelui scapatand, moara de grau 

1 07 

§i porumb, facale^ul de mamaliga, masu^a scobita-ntr-un 
ciot 108 cu trei picioare, dulcea^a facuta de bunica, invartita 



100 Nu ne renega. A se vedea: http://editura.mttlc.ro/carti/noica.rostirea- 
romaneasca.pdf#zoom=75%. 

101 Care ma lasa fara suflare...care ma umple de uimire... 

102 Dogoarea, arsita soarelui... 

103 Loveste cu putere. 

104 De la'fantana. 

105 Orice planta si pasare... 

106 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdana,Vaslui. 

107 Lemnul/bagheta cu care se mesteca mamaliga. 

108 Masuta de lemn, care avea trei picioare. ..si pe care se mananca pe scaunele mici, 
tot din lemn... 



17 



cu nuca 109 , bunata^uri aproape proclete 110 , dar nazdravane 111 
pentru mine. 

Dupa ce ne-am hotarat, cu toata familia §i cu nenea 
Traian, vecinul familiei noastre de la Rediu, sa construim o 
casa in Vaslui, viata mi s-a hotarat pentru §coala Generala 

119 

nr. 1 din Vaslui . 

Mi-amintesc de clasele V-VIII foarte limpede. Si 
doamna profesoara Gafencu (evreica; de fapt §i cea mai 
buna prietena a mea...§i colega de banca de la Liceul 
Pedagogic din Barlad 113 va fi tot o evreica), profesoara de 
Limba §i Literatura Romdnd, care-mi dadea cu creionul in 
cap daca spuneam prostii... 

De fapt, bucuria mea era Limba Romdna, Limba 
Francezd, Muzica (eram soprana care dadea tonul intregii 
clase), Desenul...§i mai pu^in in^elegeam din adundrile de 
pionieri, coruri in cinstea pre§edintelui, parade §i ceremonii, 
in care, dupa cum stiti, se canta in genul: 

„Am cravata mea, 
Sunt pionier! 
§i ma mdndresc cu ea, 
Sunt pionier!"... 

Pai ce se intampla daca nu eram la cravata, §i eram 
eu insdmil Cam tot aceea... 

Dar pe atunci nu gandeam a§a... 

Ma pasiona tare fraza limbii romane. In^elegeam 
limba, curgerea ei, §i-mi infigeam ghearele min^ii mele in 
cuvinte, in intelesurile lor, minte care era naucita de 
frumuse^ea rdsucirii acestei limbi in inima care m-a ndscut. 

Limba Francezd o faceam cu doamna Popa, so^ia unui 
jurnalist din Vaslui, cu par ro§covan, pe care-1 insula cu nu 
§tiu ce alt barbat. 

Dar ea mi-a in^eles aplecarea spre logica limbii 
franceze, fapt pentru care devenisem sursd de copiere a 
temelor pentru ceilarfi colegi. Ma scotea la tabla, §i ma 



109 O prajitura de casa. A se vedea: 



http://www.poftitilamasa.com/index.php?option=com_content&view=article&id=14 
l:invartita-cu-branza&catid=54:cu-branzeturi. 

110 De necugetat. 

111 Extraordinare. 

112 A se vedea: http://www.evenimentul.ro/articol/scoala-generala-nr.-l.html. 

113 Idem: http://licped.blogspot.com/. 



18 



punea sa-i explic ce §i cum se schimba lucrurile in 
conjugarea verbului. 

La Matematici, mai greu. Nu in^elegeam mare lucru. 

Si astfel, Parinte drag, in aceste culori imi scaldam 
fata: albatrosul gandului suprem ca prietenia e suava, 
colegialitatea nebicisnica 114 , scanteia de foe a corului cu: 

„0, munte nalt, 

O, vale, 

O, codri, dragi mi-a^i fost! 

In voi atatea visuri gasit-au addpost"... 

O neatdrnare care te purta ca vantul printre 
columnele intrate-n vartejul lui Fluierd-Vdnt §i Bate- 
Coclaurile. 

E ceva de nedescris: o varsta a increderii oarbe in 
puterea de neinfrant a dorului de-a-mi vedea temele f acute, 
de-a da viafd papu§ilor pe care mi le modelam din noroi 
cleios. 

Erau papusi neclandestine, pornite pe siretenie in 
mare^ia plaiului natal. Emu praf§i pulbere cu noima 115 unei 
vie^i de om. 

Scdlddtoarea acestei copilarii m-avdntd §i-acum pe 
crestele acoperamantului aruncdrii in elanul visului. 

Abia a§teptam sd vind §coala, sa-mi vad colegii, 
profesorii, sa-mi verific temele. Abia a§teptam sa vad ce 
palton primesc, macar o data la 2-3 ani, ce pantofi-surprizd 
imi va cumpara mamica! 

La Educafie Fizicd faceam maraton imprejurul §colii. 
La Practicd 116 mai mergeam la cules frunze de dud pentru 
viermii de mdtase crescmi in §coala. 

Ma ciondaneam adesea cu surorile mele, care-mi 
invadau spa^iul noptierei mele cu materiile §colare, ajutam 
parin^ii la carat pamant cu galeata din ogradd in Parcul 
Copou din susul casei, strabateam distante lungi pana 
ajungeam la §coala... 

Dar nu ziceam nici care 117 . 



114 Care avea personalitate, care era sincera. 

115 Cu intelegerea, semnificatia... 

116 Practica agricola: un eufemism prin care se desemna munca pe gratis in folosul 
statului comunist. Elevii de gimnaziu si de liceu erau obligati sa mearga la munca 
campului... pentru a strange rosiile sau porumbii (spre exemplu), timp de doua 
saptamani, fara sa fie platiti. 



19 



Si asta in ddrdora 118 luptei pentru vitejia copilului din 
mine. 

§i multe ticalo§ii care sa-mi tina de unit... 

Ma topeam d-a-n picioarelea sa mai stau cateva 
minute la v-ati ascunselea cu copiii din vecini, sa ma zgaiesc 
la dealul Copoului doldora de derdelu§e cu sanii. 

Nu ma izbaveam in cine §tie ce tupeu oropsitor. 
Dimpotriva: eram timida, cu zdrobire de rarunchi in fata 
celor mai mari, balabanindu-mi 119 sufletul intre scoald §i 
inima casei. 

Mamica se lupta din rasputeri sa gdteascd de mancare 
la ataxia copii, §i nu purta sambetele nimanui 120 . 

Eram fericita! 

Nu §tiam de mdiestria searbddd a aluviunii suflete§ti, 
ce te invaluie §i nu-ti mai da drumul, potopind tot ce-i in 
tine. Tot ce-i minte lll \ 

§tiam doar ca exista un sens in toate. 

Mi-amintesc un ropot de ploaie 122 ce nu se mai 
sfarsea...Eram in drum spre casa. Ploaia te facea sa nu cazi 
in piroteala sfdsierii lehuze in uscaciune. 

Ma oropsea chibzuit in boga^ia curgerii neobosite din 
seva lumii acesteia, pe care nu mi-o puteam explica atunci 
cu prea multd tragere de inima. 

Doar ca-i veneam de leac c-o fire neinfranta de 
bdnuieli bdbesti. 

Nu ma puteam destepta din buimdceala de copil. 

Impreuna cu prietena mea cea mai buna, Liliana Nica, 
ne-am hotarat sa dam examen de admitere la Liceul 
pedagogic „A1. Vlahu^a", din Barlad, Jud. Vaslui. 

Eu la SQC\iafilologie-istorie, ea la sec^ia invdidtori. Ea 

1 9S 

dadea mai mult de-a cdlare , cu indrazneala de-a {ine piept 
vie|ii, pe cand eu eram inca o pacoste pentru mine insami, 
caci boleam de boald neinielegerii a prea multe. Dar ne 
toleram una pe alta. 



117 Nu ma plangeam deloc de lucrurile care imi displaceau. 

118 In toiul. A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/d%C3%A2rdor%C4%83. 

119 Penduland continuu intre scoala si casa... 

120 Nu invidia pe nimeni. 

121 Inundand. 

122 Tot ce-i gand bun, ratiune. 

123 O aversa de ploaie. 

124 In somnolenta. 

125 Cu multa incredere in sine. 



20 



La fel §i cu Mariana Gaer, o evreica din Vaslui, pe 
care am intalnit-o mai acum 1 5 ani, chiar facand negof prin 
magazinele din Vaslui. 

- In cele din urma ati ajuns in momentul examenului 
laliceu... 

- Da!. ..Si examenul de admitere la liceu a constat din 
Limba §i Literatura Romdnd §i Istorie. 

Nu-mi amintesc sa fi fost dificil. 

Dupa ce m-am vazut admisd, am trecut la problemele 
administrative ale integrdrii mele pe lista bursierilor, bursa 
care urma sa-mi garanteze frecventarea cursurilor. Dupa 
care a urmat vizitarea internatului, a §colii, a anexelor. 

Liceul Pedagogic „A1. Vlahuta" fusese transformat 
din Academie militard in Complex §colar in anul 1958. 

Devenise astfel „una din cele mai vechi §coli 
pedagogice din ^ara, fiind inaugurat la 29 noiembrie 
1870" 126 . 

Ma zgaiam §i eu pe cat puteam la mdiastra cazarmd 
topita cu totul in sumedenia de cladiri §i sali de clasa, 
secretariat, contabilitate, administrate, laboratoare de fizica, 
de chimie, biologie, geografie, cabinet de limbi straine, cele 
doua sali de muzica, biblioteca, trei sali de marmura menite 
manifestarilor culturale ale §colii, cabinetul dentar... 

In ultimul, dentistul a turnat cu doldora sensibilului in 
pacien^i ca mine, care aveam din^ii strambi. M-a pus sa 
zambesc.Si s-a mirat de cat de „stramb" ma port in 
acoperamantul structurii mele dentare, fara insa a catadicsi 
cumva sa purceada a ma inomeni printr-o oropseala mai 

1 97 

lamurita sau sa-mi recomande vreo intremare ortodonticd 
mai vartoasa. 

Si din aceasta cauza am de suferit pe toata viata... 

Sunt sigura insa, pe de alta parte, ca toate acestea 
aveau de-a face cu resursele financiare. 

Iar fman^area acestor tipuri de cabinete, dupa cum 
stim, suferea de geruiala industrializdrii si de lipsa 
omenosului din noi. 

Liceul nostra pornise de la 21 de sali de clasa, 20 de 
sali de internat, o sala de sport, 6 sali de instruire practicd, 
blocuri de locuit pentra profesori... 



126 A se vedea: http://www.eminescubarlad.ro/diverse/istoric.html. 

127 Printr-o durere care sa produca efecte estetice. 



21 



Singura incapere, dintre cele ale profesorilor, pe care 
o voi vedea aici va fi cea a profesoarei mele de Limba 
Latina. Ma invita adesea in apartamentul ei. Nu-i mai §tiu 
numele. 

Insa am cazut in clapca 128 in care m-a impins aceasta 
fiinia sensibild. Se dusese vestea ca inva^ase in facultate cu 
prosopul pe cap, pentru ca sa se mai racoreasca de la tocitul 
atator §i atator conjugari de verbe latine. 

O aud si acum: „Treci la loc, baiatule! Quattuor 129 !... 

§i apoi se urea pe telegarul 130 unui zambet amestecat 
cu umor sj rdutate prefdeutd. 

Dar ii placea sa ne „respecte" cu note proaste, tocmai 
pentru ca nu ne ridicam nicidecum la nivelul ei. 

De mine se ata§ase, ma trata cu ciocolata (ceea ce, pe 
atunci, era un lux), §i-mi descria adesea ce se intampla prin 
cancelarie, cu ceilaUi profesori, care inca se zvarcoleau in 
gainatul tranzitiei. 

Adica intre trecerea de la fostul statut al Liceului 
Teoretic catre desfiin^area Liceului Pedagogic, §i infiin^area 
profilelor industriale, guitate de ingineri, care se zvarcoleau 
in bdjbdiala nepregdtirii psihologice pentru meseria de 
profesor. 

Binein^eles, eu o in^elegeam mai mult prdpdstios. Dar 
ea avea nevoie de cineva in fata caruia sa-§i verse ndduful §i 
pacostele. 

Nu mai vorbesc despre aventurile amoroase pe care 
mi le incredin^a d-a-n picioarelea, sugerandu-mi drdciile ce 
se puneau la cale, ploconelile la care se supuneau unii dintre 
profesori. 

Ramaneam incremenitd... Dar eel mai mult ma uimea 
psihoza la care ajunsese aceasta fiinia. 

Cu susoteli, cu momeli, ma bucura prezen^a ei. 

Acum, daca as. mai intalni-o, a§ incerca un case 
study 131 de cremene. 

1 19 

Pentru ca in ea se tdnguia latinul Ciceronian , care 
alesese sdbioiul incrancenatului de Marx 133 , care te inavutea 
in ale economicului in dauna sufletului din noi. 



128 Cursa. 

129 In latina: [nota] patru. 
130 Calul. 



131 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Case_study. 

132 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcus_Tullius_Cicero. 

133 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Marx. 



22 



- Si am ajuns intr-un punct, doamna Otilia, unde nu 
mai intuiesc deloc ceea ce urmeaza...Pentru ca nu mai stiu 
cat timp mai este pana cand dumneavoastra veti pleca din 
Romania... Adica, cand anume ati inceput liceul si ce a urmat 
dupa terminarea lui? 

- Da, stiu astaL.Insa ma voi face explicitd prin datele 
pe scurt pe care vi le voi da acum. 

M-am nascut pe 28 august 1963. Clasa I si a Il-a le- 
arn facut intre 1969-1971. A urmat mutarea de la Petrosani 
laRediu in 1971. 

Intre 1971-1973 mi-am facut studiile scolii primare, 
pe cand gimnaziul intre 1973-1977. Intre 1977-1981: liceul. 

Intre 1981-1982 am devenit prof es or suplinitor la 
Miclesti, jud. Vaslui 134 . Aici am fost profesor de Francezd 
si Romdna. 

Apoi a urmat facultatea, intre 1982-1986. Am facut 
Facultatea de Litere, sectia francezo-romdnd. Erau numai 
20 de locuri disponibile cand eu am devenit studentd... Am 
intrat a 10-a pe lista. Si mi-am mentinut pozitia de mijloc 
pana la terminarea studiilor. 

Intre 1986-1989 am fost profesor titular in localitatea 
Marginea, com. Suceava, jud. Radau^i 135 . 

Intre 1989-1990 am fost profesor la Liceul Mihail 
Kogdlniceanu, in Vaslui, jud. Vaslui. Aici am fost doar 
profesor de Limba si Literatura Romdna. 

Intre 1990-1991 am dat examen de admitere la 
Clasice, la Facultatea din Iasi, cat si la Facultatea de 
Teologie Ortodoxd din Iasi. 

In 1991, pe 13 august, am plecat in Statele Unite. 

Intre 1991-1993 am muncit ca infirmierd la Casa de 
bdtrdni numita Episcopal Church Home of Minnesota, in St. 
Paul, Minnesota 136 . 

Intre 1993-1998, am studiat RN Nursing™, cu 
Diploma de RN Nursing, acumuland in acelasi timp si 
credite de Germand si Spaniold, cat si credite de Limba 
Greacd la University of Minnesota . 



134 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Micle%C8%99ti,Vaslui. 

135 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marginea,_Suceava. 

136 Idem: http://www.ehomesmn.org/. 

137 Idem: http://www.allnursingschools.com/nursing-careers/registered-nursing/rn- 
degree. 

138 Idem: http://wwwl.umn.edu/twincities/index.php. 



23 



La Paris, la Institutul Saint-Serge m-am inscris in 
anul 2007 si acum sunt in anul intdi. 

Pe 12 iulie 1992 mi se na§tea primul copil: Paul 
Michael Kloos, pe cand pe 31 decembrie 2000, al doilea 
copil: Fotini Kloos. 

In 1998 am inceput sa lucrez la Registered Nurse la 
Greeley Health Care, Minnesota 140 . Pentru 6 lunL.dupa 
terminarea facultatii de RN Nursing la Century College. 

La United Hospital, St. Paul, Minnesota 141 am lucrat 
pana in 2008. 

Iar din 2008 pana in prezent lucrez la North Memorial 
Hospital, Robbinsdale, Minnesota 142 , in specialitatea 
telemetrie (monitoare cardiace) §i medical-surgical. 

A§a se intampla, de obicei, cand termini facultatea 
pentru asistente medicale aici. E altfel de cum se intampla in 
Romania. Te angajeaza eel mai u§or la un azil de batrdni, 
pentru ca aceste institu^ii sunt finant.ate cu bani din pensiile 
§ i asigurdrile de sdndtate ale pacientilor in varsta, de obicei. 

Si aceste azile platesc un salariu minim pe economie 
pentru asistentii medicali. 

Insa numai spitalele sunt cele care iti platesc un 
salariu decent. Si, pentru ca lucrezi in spital, ai §i sansa de a 
fi acoperit de un sindicat, care l\i asigura §i pensie 
suplimentard dupa un anumit nr. de ani lucrati. 

RN-ul in Statele Unite e un lucru neasemuit de 
frumos. Nici in Franta sau Anglia nu am intalnit un 
asemenea statut de independenfd, o asemenea transparent 
pentru aceasta meserie, in care ai parte de specializare 
continud si de beneficii cat mai demne, deprestanfa. 

Adica e§ti RN, e§ti o doamnal 

Pacien^ii §i familiile pacien^ilor se bazeaza pe tine din 
multe puncte de vedere: con§tiinciozitate, pre^uire a 
cuno^tin^elor despre diagnosticul pacien^ilor, devotament, 
legatura stransa cu medicul §i planul sau de lupta impotriva 
bolilor. 

Imi spunea o romanca din Paris, dupa ce i-am spus 
cat edstigd o asistenta la noi, ca nu voi primi niciodata a§a 
rdsplatd de la sistemul de remunerate al spitalelor 
fran^uze§ti. 



139 Idem: http://www.saint-serge.net/. 

140 Idem: http://www.hospital-data.com/hospitals/GREELEY-HEALTHCARE- 
CENTER-STILLWATER.html. 

141 Idem: http://www.unitedhospital.com/ahs/united.nsf/. 

142 Idem: http://www.northmemorial.com/jobs/. 



24 



Deci cam acesta e campul meu de experien^a: 
profesorat cu defmitivat in franceza-romana, RN nursing, §i 
profesor suplinitor in \slysl, ca §i la Stillwater Area High 
School . 

Am renun^at insa la suplinire aici din cauza ca nu pot 
face fata, familiei §i cerinielor de la spital. 

Dar, ca suplinitor in Minnesota 144 , e floare la ureche: 
nu trebuie sa predai ca profesorul propriu-zis, ci doar sa 
respecfi un plan de bdtaie lasat ^ie in grija de profesorul 
titular. 

Si acum cred ca sunt mult mai explicitd in traseul 
vietii mele... 

- Da, acum sunteti tulburdtor de explicitd, doamna 
Otilia...si va multumesc frumos pentru asta! Numai ca 
trebuie sa ne intoarcem la statutul dumneavoastra de 
aspirantd la faptul de a fi studentd. Cum ati devenit 
studentd si ce anume v-a marcat in studentia 
dumneavoastra? 

- De acord! Revin (dupa aceasta acoladd 
lamuritoare) la atmosfera din liceu §i la ceea ce m-a 
determinat sa urmez Facultatea de Filologie. 

Nu-mi mai amintesc prea multe din aspectul cladirii 
ca atare.-.Mai tin minte doar, ca to^i profesorii mei umblau 
in cete, pentru ca sa facem gimnastica de diminea^a in curtea 
§colii... 

Parca vad §i-acum mul^imea de gandaci de elevi in 
uniforme bleumarin facand extensiile de rigoare. 

Nici nu-mi vine a crede. Parca se desprinsese canrfa 
de cal cand era vorba, ca pe asfaltul in carouri al acestei 
§coli noi sa ne facem gimnastica de dimineaid in modul eel 
mai necazuistic posibil! 

Fusese aceasta o reminiscenid a indemanarii lor 
militare de dinainte ori credinfa ceausistd ca numai nervii 
de „ oiel" arputea sluji lariil 

De necrezut!... 

Ma mir ca n-am facut gaura-n asfalt cu asemenea 
aplecdri de cal beteag! 



143 Idem: http://highschool.stillwater.kl2.mn.us/. 

144 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Minnesota. 



25 



Da, o fi fost de folos §i exerci^M asta. Acuma 
treadmill-ul 145 meu sta mai degeaba la subsol. Mi s-a risipit 
de mult urgia aceea infometatd a mu§chilor, care-§i sagetau 
fierturica in gandul razle^ al dirijorului de concert, care era 
Tzatzan. A§a cred ca-1 chema pe directorul nostru... 

Deci: cladire impunatoare, sali mari, sa le tot ^ii 
pizma. Totul facut in speran^a izbanzii noastre. Culoarea 
maroniu-ruginie era mai in toate. 

Pardalnicul 146 de negru din cele doua sali de 
marmura, cenu§iul din rapciugoasele spalatorii ale 
internatului... 

Cine §tie ca^i bubo§i ca noi nu trecusera pe-acolo, ca^i 
jigarrfi sau nazuro§i solda^i nu trecusera prin hrubele 
intunecoase §i lunecoase ale spalatoriilor. 

1 Al 

Numai Paul Goma ce mai §tie sa descrie in 

1 dS 

Patimile de la Pitesti ' felurimea de mestesugire 
sufleteasca in care noi, romanii, ii nenoroceam pe ceilaUi 
romani, care, de altfel, sunt neamul nostru... 

Imi amintesc destul de limpede cele doua sali de 
marmura. Erau situate cam la mijlocul complexului liceal. 

Aveau etaj... 

Si ele mi-au fost decorul preferat al min^ii mele de 
adolescenta. 

Alegeam momentul eel mai potrivit, dupa ce-mi 
terminam orele de pedagogie, (care erau orele de pregdtire 
a lecfiilor de a doua zi. Eram supraveghea^i de pedagogi, 
care nu §tiu ce fel de pregdtire aveau, dar nu §tiau cine §tie 
ce psihologie. Doar ne desucheau cu vuietul lor oratorico- 
autoritar de gheard §i ciubotd ruseascd) §i hoinaream prin 
aceste sali in voie... 

Coboram scarile, urcam scarile, ma napusteam in 
cele mai ascunse §i mai asmu^ite 149 unghere ale cladirilor §i 
anexelor acestor sali §i ma luam la ganduri: Cat de mar ele 
sunt u§ile salilor! Ce frumusele de Fat-Frumos mai-mai ca 
atata razmeri^a 150 ca sa-mi ceara mana 151 ...Ca odata §i-odata 
acest Fat-Frumos va zdrobi capetele de balauri ce-aduc 



145 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Treadmill. 

146 Nenorocitul. 

147 Blogul sau: http://www.paulgoma.com/. 

148 Cartea sa poate fi downloadata de aici: http://www.paulgoma.com/patimile-dupa- 
pitesti/. 

Incitante colturi ale cladirii. 

150 Fapta necugetata de a incepe un razboi...pentru... 

151 Ca sa ma ceara in casatorie... 



26 



urgie, aici, pe la ferestrele complexului liceal, la copt de 

-152 

seara ... 

1 S^ 

Pasamite aceste vise erau megiesul realitatii mele 
celei mai nazdravane. 

Visam in voze...Zdrobitor de sincer §i de fdrd de 
teamd. Mi-amintesc acele momente din pricina ca, dupa ce 
terminam de inva^at (stam in clasa chiar §i dupa programul 
de studiu obi§nuit), ma lasam prada acestei rugdciuni pe 
care nici nu §tiam ca e rugdciune. 

Pentru ca ea era doar dorinia sfdsietoare a unui suflet 
ce-§i ingana din dor, dintr-un dor oricat de indepdrtat sau 
oricat de orbecdit 155 ar fi fost acest dor... 

Nu §tiam nimic din presiunile la care era supus 
poporul meu de ceasul mortii... 

Simt.eam doar ca o anumitd herghelie de hdndrdldi , 
straini de portul §i de limba mea i§i infigeau corfii lor in 
profa de Istorie (cred ca Diaconu se numea), care numai 
dosddit ne vorbea, pe ascuns, abia prinzand inima 157 sa ne 
invete ceva despre Cuza 158 , Mihai Viteazul 159 , §tefan eel 
Mare 160 . 

Nu mai §tiu cum se intitula Istoria pe care o preda... 
Dar §tiu ca vorba ii curgea ca mierea. 

Numai ca i se impunea sa vorbeasca despre „epoca de 
aur", §i eu nu pricepeam mare lucru. Dupa cum nici in 
facultate nu in^elegeam ce fel de istorie §i materie 
obligatorie ni se poate preda la catedra. 

Am sa ma uit pe Diploma de Absolvire, caci am 
notele toate, acolo...Si toate titlurile obiectelor predate sunt 
scrise pe acea Foaie Matricold. 

Foaia Matricold aparea scrisa, batuta la ma§ina de 
catre secretarele de la Facultatea de Filologie. Mi-amintesc 
exact atmosfera: ele erau cele care stiau toate amanuntele, 
§edin^ele, trebile decanului, chestii despre burse, §edin^e, 
schimbari de catedra, plangeri tembele 161 , etc. 



152 In amurgul serii. 

153 Autentica intimitate a realitatii melc.Ceea ce eu traiam eel maiprofund. 
154 Invoia... 

155 Neclar. 

156 De caini feroce. 

157 Indraznind. 

158 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza. 

159 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul. 

160 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare. 

161 Plangeri Jard rost. 



27 



Deci, ca sa ramin tot la cadru, pe acele scari ale 
salilor de marmura se va intampla ca eu sa fac parte dintr- 
un show, in care se dansa dupa melodiile lui Bob Dylan 162 . 

Show-ul era produs de prof-ul meu de Engleza. Nu-i 
mai §tiu numele. Eram indragostita de el pe atunci. Numai 
ca profa de Franceza, Cezarina Popa il ura. Motivul? Ca era 
prea gras §i de-un vdtraiprea legdnat . 

Bineint.eles, asta ma facea sa rdd in sinea mea §i-mi 
notam mjurnalul meu (cred ca am §i azi acestjurnal) texte 
luate din cantecele lui Bob Dylan, care faceau valva pe 
atunci 164 . 

La acest spectacol am aparut imbracata in costum de 
cow-boy 165 . Interesant e faptul, ca peste ani §i ani de zile voi 
ajunge sa traiesc in inima ^arii cu cow-boys 166 , numai ca nici 
la TV nu ma mai uit acum, daramite sa mai vizionez din 
filmele lor... 

Mai erau vestiarele in care ne iniepeneam fripturile 
de-acasa §i lecitina 167 de ^inut minte, paturile de cazarma, 
din fier, cu saltele simbol in care eu citeam §i studiam de zor 
cursuri de Limba Franceza, du§urile ca de cazarma 168 (care 
aratau aproape la fel cu cele din facultate, adica inca de pe 
vremea cand eram for^i sa intram, in calitate de studenfi, la 
cursul de locotenent in rezerva), fara cada, fara nimic... 

Apoi sala de mese, de bonurile careia ma lipseam 
adesea ca sa-mi pot cumpara o carte sau o haind de care 
aveam nevoie. 

Mi-amintesc §i de zilele de practicd la cantina 169 , in 

1 70 

care musai trebuia sa ajutam bucatarul-§ef la pregatirea 

171 

meselor pe ziua respective. Faceam §motru de diminea^a 
pana-n amurg, fara sa fim platrfi, fara nimic... 

Trotuarele din jur...din care nu lipsea, adesea, ploaia 
cu soare, imprejurimile cu arbori §i ienuperi, livezile, 

162 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Bob_Dylan. 

Prea sensibil de felul sau. 

Care erau in voga. Era muzica momentului. 
165 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cowboy. 

Adica in America. 

167 Cine studia, adica cine lua examenele pe bune, invatand si nu cine trecea cu mica 
spaga catre profesori...avea nevoie de pastile pentru intarirea memoriei. Lecitina e 
pentru memorie si nu numai. A se vedea: http://revistaplafar.ro/vitamine— 
minerale/1081/lecitina-buna-la-toate-nu-doar-pentru-memorie.html. 

168 Unul langa altul, cu sau fara separatie intre ele, ceea ce presupunea faptul, ca toti 
cei care se spalau se vedeau unii pe altii...fara nicio intimitate. 

169 Ajutor, pe gratis, din partea elevilor, pentru bucatarii cantinei, care dupa ce ca 
erau platifi... mai luau acasa si din mdncarea elevilor. 

170 In mod obligat. 

171 De toate in bucatarie... 



28 



intrarile §i ie§irile, salile de limbi strdine in care eu ma 
strecuram chiar si seara, tarziu, inva^and din cursuri vechi, 
de Limba Franceza, pe care mi le inmanase o alta 
profesoara de Franceza. 

Nu Cezarina Popa, ci o altaL.Cea dintai a ajuns sa se 
sinucida. Din cauza unui amor atroce, fatidic. 

O vizitasem pe aceasta de mai multe ori. Trebuia sa- 
i returnez din volumasele pe care le imprumutam de la ea. 

Mi-am dat atunci seama ce inseamna sa dai curs 
vdltorii suflete§ti apasand pe o clapa falsa de pian. Adica, 
dom'le, iube§ti, iube§ti, dar ca sd-ti iei viata din cauza ca nu 
ti se raspunde lafel iubirii tale, asta nu puteam concepe. Nu 
ma puteam lasa condusa spre asemenea fapte extreme. 

Daca ar trebui sa vorbesc despre ritmul nostru de 
lucru, poate ca n-ar trebui sa uit fetele colegilor mei de 
liceu. 

Fiecare din noi ne scdldam in meteahna noastra sau 
intre folosul genetic, ingaduit prin paring §i ambianfa 
sociald. 

Cu Mariana Gaer, colega mea de bancd §i de 

1 77 

dormitor, evreica pana-n din^i, m-am tocmit la o prietenie 
frumoasd. 

Era §i ea din Vaslui. Ta^ii no§tri a§a se cunoscusera. 
Si de-atunci ne-am nrfeles de minune. Era talentata la 

A i n*3 

Romdnd. Insa pentru noduri mai de-addncime tot la mine 
dadea ghes 174 profesorul de Limba §i Literatura Romana, 
Mihai Mita. Ne iubea pe amindoua. Dar credincio§ia, 
perseverenfa §i loialitatea pentru cuvdntul romdnesc scris 
tot la mine le-a gasit. 

§tiu ca locuia in vale de liceu. M-a invitat acasa la 
dumnealui. Avea o biblioteca enorma...§i ma imprumuta 
mereu cu cate-o monografie de-a lui Goga 175 , Arghezi 176 , 
etc. 

L-am iubit mult pe domnul Mita. Mi-a caluzit pa§ii in 
studiul limbii mele, apoi al literaturii universale. M-a rostit 
pe poteca interpretdrii textului literar. Si tezele pe care le 
dam la Limba §i Literatura Romdnd erau cele mai exigente 
dar §i cele maiplacute. 



Ne-am promts reciproc sa fim prietene. 
Pentru explicatii lingvistice profunde. 
Tot pe mine ma solicita. 

175 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Goga. 

176 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi. 



29 



Ma treceau toate sudorile daca nu imi inva^am lec^ia 
pentru a doua zi. Stiam, cu siguran^a, ca ma pa§teau 
scorpiile necurate de-1 necinsteam 1 ' pe acest profesor. 
Pier earn fara dumnealui. 

Acum e mort...A murit de mult. 

Mi-a fost si diriginte in to^i acei 4 ani de liceu. Nu era 
deloc o lichea §i ii pdsa de cei care se interesau de obiectul 
de studiu pe care el il preda. 

Dumnezeu sa-1 odihneascd in pace! 

Era un pedagog emerit. Ceilarfi colegi fugeau de 
domnia-sa. Ii inspaimanta. 

N-o pot uita pe Viorica Sarbu, o fetrfa cu cosite lungi, 
alta colega de banca, care ma alimenta in fiecare pauza, 
dupa orele 9 diminea^a, cu cate un sandvis. pe masura mea. 

Era mai plapanda...Insa, mai apoi, §tiu ca s-a ales cu o 

1 78 

poporime de copchilasi " pe capul ei dupa terminarea 
liceului. 

Viorica Mihoc ma ajuta la Matematicd. Inva^am 
impreuna. 

Domnul profesor Aursulesei ne venise de hac la to^i. 
Era Doctor in Matematici. Nu §tia sa explice problemele la 
nivelul nostru §i noi ispd§eam pacatul greu al ignoraniei. 

Viorica Mihoc erafoarte muncitoare §i o vedeam mai 
mereu trudind. M-am intalnit cu ea peste ani. Cred ca a 
devenit casieriid la Gara din Vaslui. 

Iulia, fata cea mai elegantd §i mai frumoasd din clasa, 

1 79 

ii osdndea pe to^i baie^ii cu trdsnetul amorului orb . Nu 
era baiat la discoteca sau in celelalte clase care sa n-o 
curteze. 

1 SO A 

Cap pe umeri n-avea cine §tie ce. Insa facea parte 
dintr-o familie instdritd. 

Era, recunosc, de-ofrumuse}e rdpitoare. Cred ca daca 
ar fi addstat in liceul acela ani de zile, acolo le-ar fi putrezit 
oasele tuturor baietanilor de la noi: in chinul de duiosia ei. 

Liliana Nica, prietena mea de ani indelunga^i de zile, 
era in clasa de invaidtori. O vizitam adesea in clasa ei. O 
ajutam la fraza romaneasca arborescentd, cu propozrfiile ei 
principale §i subordonate, fapt pentru care ma admirau mult 



177 Daca il faceam de rusine...prin faptul ca nu imi pregateam lectiile. Acum e 
tocmai invers: elevii sau studentii vor sa isi bata joe de profesorul bun, exigent, 
extraordinar...si nu sa ii arate pretuire. 

178 A nascut un numar mare de copii. 
Ii facea pe baieti sa se indragosteasca nebuneste de ea. 



180 Nu era prea inteligenta. 



30 



colegii ei. Poate pentru motivul ca ma lauda ea lor. Nu §tiu 
pentru ce anume... 

Insa ei i se parea ca cine §tie ce soimulean de om s-ar 

V • A • 181 

prasi in mine ... 

Am fost prietene apropiate pana la venirea mea in 

1 89 

State, in 1991. A facut, mai tarziu, ASE -ul la far a 
frecvenia §i lucra, in ultimul timp, la telefoane, in Vaslui. 

Avea parul ro§cat §i ochii alba§tri. Fusese acea fiin^a 
care se rupsese de rural ca sa. poata rdzbi baierele 183 
citadine 184 . 

1 SS 

Ceilarfi baie^i din clasa erau oleaca mai stersi. Erau 
parguiti in ale lor, in independent lor, fiind inca in 
cdutarea identitdiii lor. 

Ma respectau pentru munca pe care o depuneam zi de 
zi §i nu-mi purtau pica pentru nimic. 

Cu baie^ii m-am infeles mereu, caci nu spuneau nici 
pis cand era vorba sa rdspund la intrebdri-cheie in clasa. 

Era treaba: Palici incoace, Palici incolo... 

Mi-amintesc de Liviu: un adolescent lung cat o 
prajina, trecut prin ciur §i prin darmon 187 , dupa care 

1 88 1 SQ 

murea o colega din clasa. Murea §i pace! 

Cred ca 1-a tarit pana la urma in furnicarul 
sexualita^ii... 

§i acest baiat nutrea pentru mine un respect §i o 
admirafie de neclintit. §i nu §tiu de ce. 

Nu-1 for^am la nimic. Nu-1 sileam la nicio lamurire. 

Denisa era putred de bogata . Nu se putea ^ine de 
§coala cine §tie ce pentru ca avea mereu probleme 
sentimentale. 

Nu inva^ase in familia ei aristocratd ca toate in via^a 
au de fapt sartul 191 lor, §i ca giuvaerul clasei de varf 
sfdrseste in moarte ... 

Mi-era mild de ea, dar §i teamd. 



Ei i se parea ca as fi un om inalt la minte. 

82 Academia de Studii Economice. 

83 Itele incurcate ale vietii de la oras. 



Sa depaseasca bariera dintre sat si oras, pentru a putea trai si a fi angajata la 



oras. 

85 Putin. 

86 Nu ma ironizau, nu spuneau nimic, nu suflau o vorba impotriva mea... 
Cu multd experienta in ceea ce priveste relatiile cu fetele. 

88 Era indragostita rau de tot... 

89 De dragul lui... 

90 Foarte bogata. 

91 Momentul lor.. .A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/%C8%99art. 



31 



Deci cam aceasta era atmosfera liceului meu. 

De§teptarea, micul dejun, ore, vizitele tatalui meu la 
camin ca sa vada cum ma descurc, pedagogie, pregatire 
intensa a orelor de a doua zi, mersul in oras. cand era sfar§it 
de saptamana, cate o luna pe an la munca practical 
patriotica, la cules de struguri... 

Am uitat in ce localitate ne trimiteau a§tia...Dar 
veneau §i profii cu noi, §i ne asmu^eau cum ca, cu cat mai 
multe gdlefi umplem, cu atat mai bine vafi de noi. 

Viata la internat, vizite la profesorii mei prefera^i... 

La doamna Cezarina Popa mergeam pentru pregatire 
pentrufacultate. N-aveam cu ce plati lec^iile. Dar doamna s- 
a oferit sa ma ajute... 

Era o doamna aleasa, inalta...Si nu putea a mucegai 

1 Q9 1 0^ 

langa mine , atunci cand il iubeam pe Marcel Proust §i 
In cautarea timpului pierdut 194 '. 

In ultimul an de liceu m-am concentrat substantial pe 
pregatirea mea de a da lafacultate. Stiam din clasa a cincia 
ca voi face Francezd-Romdnd. 

La liceu, pe cand mi se preda, incercam sa-mi iau 
notice direct in limba francezd, sa traduc frazele, 
propozi^iile, enun^urile profilor, in franceza. 

§i taticul meu m-a indemnat mereu sa fac ceea ce-mi 
place in via^a. M-am bagat argat la sfatul lui 195 , §i nu mi-a 
parut niciodata rau ca l-am urmat, de§i adesea mi se parea 
ca ma piseazd pana la refuz cu sfaturile lui. 

Examenul de admitere lafacultate insa imi e§ueaza in 
anul 1981. 

Toate studiile mele incordate, calea lungd §i 
indepdrtatd a pregatirii mele anevoioase, pana ce-mi paraiau 
oasele, s-a terminat in ghiortul 196 e§ecului. 

Nu mai re^in prin ce mi-a trecut sufletul atunci. Poate 
ca prin veninul multor stari cdtrdnite §i mohordte. 

Insa nu mi-am astdmpdrat inima decat prin nadejde, 
prin gandul ca vafi binepe viitor... 



192 Ma intelegea...imi intelegea sufletul. ..si nu parea o femeie in varsta rupta de 
realitate. 

193 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Proust. 

194 Colectia sa celebra de romane: 

http://en.wikipedia.org/wiki/%C3%80_la_recherche_du_temps_perdu. 
195 1-am ascultat sfatul... 

196 In gol la stomac.din cauza durerii ca am pierdut examenul... 



32 



Din anul 1981 pana la sfar§itul anului §colar 1982 am 
suplinit ca profesor de Limba Romana §i Limba Franceza in 
satul Miclesti, jud. Vaslui. 

Era satul natal al prietenei mele Liliana Nica. Am 
mers pur §i simplu la Inspector atul Judefean din Vaslui, am 
facut cerere §i aia mi-au aprobat cererea si m-au trimis la 
Miclesti. 

Aici ma infurcesc 197 in caile invatamantului de la sat, 

5 7 

imi implinesc slujba pe cat pot eu de bine, §i-mi Strang un 
banut ca sa pot sa-mi platesc meditajii la un profesor din Ia§i 
al carui nume nu mi-1 mai amintesc acum. 

Avea experien^a de ani de zile in a§a ceva, §i-mi 
fusese recomandat de taticu prin nu §tiu ce ruda Palici de la 
Barlad, care-i cuno§tea faima. 

In Miclesti reu§esc barim sa ma uluiesc de imaginea 
sateanului romdn ai anilor ' 80 din Romania. 

In anul 1982 mi-am aflat numele pe lista de admitere 
§i m-am buimacit de bucurie. 

Intra astfel la facultate. Era dorin^a mea dintotdeauna. 

1 QS 

Ma simteam ca §i cum cineva mi-ar fi dat sa-mbuc 
bucate-alese §i-o bardaca de apa de izvor 199 ca sa beau. 

Mi-amintesc ziua inscrierii. Era taticu cu mine. 
Participa §i el la bucuria mea. 

In concluzie: stilul profesorului Macareanu ma dusese 
dreptj^e ciripia reusitei . Nu daduse gre§! 

Domnul sa-i calauzeasca inima, pentra ca ii datorez 
mult pentra pregdtirea in limba franceza! 

Pentra Limba Romana inva^asem de una singura. 
Unde? In tacerea holdei de grau din Miclesti... pe cand 
caram apa de la fantana gazdei la care stateam...pe cand 
faceam cele de trebuinfd pe langa casa. 

90 1 

Universitatea „Alexandra loan Cuza" din Iasi, dupa 
cum spune sursa pe care am citat-o, este cea mai veche 
institute de inva0mdnt din Romania, inaugurate in anul 
1860, avand acum peste 38. 000 de studenti, 800 de 
profesori, colaborand cu peste alte 250 de university, 
axandu-se pe pregdtirea in sine a studentului. 



197 A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/%C3%AEnfurci. 

198 Sa mananc... 

199 O ulcica de pamant plina cu apa... 

200 Pe sfoara reusitei... 

201 A se vedea: 
http://www.uaic.ro/uaic/bin/download/University/Documente/carta.pdf 



33 



Mi-e tare dor de timpurile acelea. Cazarea imi era la 
internat. Chiar langa Biblioteca de Stiinle Sociale. Era vorba 
de cladirea 5 pe atunci... 

Mai in jos de Universitate era Biblioteca Mihail 
Eminescu , cu scarile sale boltite in ingust §i cu scartaitul 
pa§ilor fremdtdnd pe podea. 

Nu §tiam nimic despre ce diamante po^i afla in colivia 
vie^ii de student. 

Doar ma lasam dusa defreneticul ritm al cursurilor de 
Limba si Literatura Romdnd Veche, de Limba si Literatura 
Francezd, de cursurile de Foneticd din Laboratorul de 
limbi, de Limba Latind, de Analizd pe text, Poezie, Istoria 
limbii... 

Era o lume de vis. Pentru ca astfel ma puteam 
exprima, imi spuneam dorul pe sleau. 

Stateam ca pe ghimpi sa §tiu ce consoane lichide din 
Charles Baudelaire 203 ar putea inveseli curgerea urdtului in 
frumos si ce mdreiii §i desdvdrsiri po^i afla in Victor 
Hugo 204 §i in versul sau ce-nveseleste, ce filosofi §i ce 
morfeme pot schimba din mersul lumii. 

Intrarea insa a Parintelui Irineu Curtescu, unchiul 
meu, ca frate de mdndstire in Mdndstirea Sihdstria , m-a 
determinat sa nu fiu nesimiitoare la ceea ce se intampla §i-n 
sufletul altor persoane din familia mea. 

In 1982 el intra la Sihla 207 mai intai, sub ascultarea 
Parintelui Paisie Olaru 208 §i a Parintelui Hie Cleopa 209 . 

- Ati evocat oameni dragi, oameni care v-au clddit 
sau v-au stat aproape, am inteles cautarile profunde si 
vicisitudinile vietii dumneavoastra in Romania, v-am vazut 
ca eleva, ca studenta...Si ne-ati explicat totul cu o 
duiosie... si o tandrete speciale... 

Cum a fost reintrarea dumneavoastra in ritmul 
profesoratului? Si, totodata, cum ati ajuns sa va decided 
pentru plecarea in America? 



202 Idem: http://www.bcu-iasi.ro/. 

203 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Baudelaire. 

204 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Victor_Hugo. 

205 Idem: http://dexonline.ro/definitie/morfem. 

206 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sih%C4%83stria. 

207 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sihla. 

208 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Paisie_01aru. 

209 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopa_Ilie. 



34 



- Vreau totusi sa mai raman putin la perioada 
studentiei si la alte cateva detalii personalc.Cred ca am fost 
o fiinia fericita atunci. Stiam ca trebuie sa ma concentrez pe 
inva^at, si asta si faceam. Astfel am dat exemplu si celorlalfi 
fra^i ai mei. 

Magdalena nu a facut facultate... 

Dar Mariana a terminat Matematica la Iasi, Mihaela 
Chimie-Fizicd tot la Iasi, Fernando ISE-vX, tot la Iasi, Diana 
a incercat Filologia dar n-a reusit si pana la urma a terminat 
facultatea de Arhivistica in Bucuresti. 

Numai Magdalena si Livia dintre fratii mei nu au 
facut facultate. 

Livia e surdo-muta din pricina unei greseli de doza de 
medicament, care a fost facut prea devreme, la Policlinica 
din Vaslui. 

Liviu, fratele ei geaman, vorbea normal. Nu pot 
verifica acum ceea ce s-a intamplat. Dar ar fi bine de stiut ce 
si cum. 

Eu n-am facut Liceul Sanitar in ^ara si habar n-am cat 
de exigenfi sunt profii cu disciplined de inva^amant. Dar se 
pare ca se fac multe greseli in aceasta meserie. La fel se 
intampla si in Statele Unite. 

Numai ca aici se face Facultate pentru asa ceva si 
examenul de stat, ca de alfel si cursurile din timpul faculta^ii 
sunt ingrozitor de dificile. 

De asta se pldng nu numai cei ca mine, care-au 
emigrat dintr-un loc in altul, ci si absolvente si absolvent 
nascu^i aici. 

Examenele sunt facute in asa fel incat sa pice cat mai 
mul^i. Se face o triere de cotoroanfi 210 , de parca toji s-ar 
in^elege dinainte cum sa ne puna piedici. 

Magdalena e casatorita si locuieste in Bucuresti 
acum, si are o familie numeroasa. 

Si acum incep sa vorbesc despre perioada de dupa 
facultate... 

In iulie 1986 am fost repartizata ca profesor titular de 
Limba Romdnd si Limba Francezd in comuna Marginea, 
jud. Suceava, la §coala Generald nr. 3. 

Nu se putea face nimic... 

Mi-amintesc cum doamna profesoara Elvira 

911 

Sorohan , profesoara de Limba si Literaturd Romdnd 



210 Una drastica. 

211 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Elvira_Sorohan. 



35 



Veche, incerca sa ma lini§teasca spunandu-mi ca Marginea e 
un loc bun pentr-un profesor. 

Sunt sigura de faptul, ca locurile erau deja repartizate 
pentru numele de pe listele lor secrete, caci altfel nu se 
poate explica de ce Dana Alexandrescu, o colega de-a mea 
de la facultate, cu medie foarte apropiata de a mea, §i chiar 
prietena de-a mea, a reusit sa primeasca loc ca asistentd la 
Universitate, in Ia§i (locuia acolo cu parin^ii) §i eu m-am 
invrednicit de pecinginea departarii. 

La fel mi se va intampla §i in 1990, cand am dat 
concurs pentru obiinerea unuipost in ora§ul Vaslui: a primit 
postul din Vaslui exact persoana dinaintea mea, care avea 
insa o nota mai mica decat mine. 

Dupa cum stim, in Romania se ob^ine postul nu de 
catre eel care meritd ci de catre eel cu spagd. 

Pe atunci eu nu §tiam mai nimic din toate astea...dar 
cam asa arata isprdvile celor din tevatura ministerelor din 
^ara. 

Pentru ca am intrat in arhiva emisiunilor doamnei 

911 

Eugenia Voda , pe care Sfintia voastra mi-ati recomandat- 
o, va dau un exemplu comic si concret de aici despre 
demonul din ciracii 214 invatamantului 215 . 

Ileana Malancioiu 216 ceruse la un examen o ciornd, §i 
profesorul i-a inmanat, din greseala, o fituica cu 
raspunsurile (! ! !) la intrebarile examenului... 

Acestea sunt lucrurile de dupa facultate. 

A trebuit sa predau, nu aveam incotro, in comuna 
Marginea, judetul Suceava 217 . 

Intr-un anume fel nu era niciun bai incadrarea mea 
aici. Eram obi§nuita cu plecatul de acasa. Statusem la 
internat in liceu, tot la internat si la facultate... Si acum 

~ 5 5 

trebuia sa-i dau tot inainte, de una singura, pe meleagurile 
bucovinene, pe care nu le vazusem vreodata. 

Insa, din acest motiv, am reu§it sa cunosc Manastirile 
Putna 218 , Sucevita 219 , Moldovita 220 , Arbore 221 , Voronet 222 , 
Dragomirna ... 



212 Idem: http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/. 

213 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugenia_Vod%C4%83. 

214 Servilii. 

215 A se vedea: http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/litere-si-filosofie/ileana- 
malancioiu. 

216 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_M%C4%831%C4%83ncioiu. 
17 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Marginea. 



218 Idem: http://www.putna.ro/. 



36 



In ultima a intrat maicuta, prin 1985, o buna prietena 
de-a mea, Doiniia. Cred ca inca mai este acolo. Mi-era tare 
drag de ea. 

Impreuna cu cateva prietene de la internatul Bucium, 
din Ia§i, am reu§it sa facem turul, cu trenul, a majorita^ii 
manastirilor din ^ara. 

Veronica este preoteasa acum. Si multe altele de care 
nu mai §tiu nimic. 

994 

Am ajuns si la Manastirea Slatina , unde a fost 
staret mx\\\\ ani Parintele Hie Cleopa inainte de-a fi duhovnic 
la Manastirea Sihdstria. 

La §coala generald nr. 3 din Marginea, spre bucuria 
mea, m-am acomodat foarte usor cu colegii de munca. 

Stateam in gazda la o familie, care era chiar langa 
§coala, meat directorul §colii nu prididea sa ma strige de 
la fereastra bojdeucii 226 in care locuiam, atunci cand 

997 

pretindeau ca e vreo sedinid la care lips earn. 

Se tineau pe atunci §edin^e, dupa cum stiti, al caror 
nume le-am facut uitate dupa revolutie... 

Si, ca si in facultate, cand luam in derddere 
antrenamentul cazon, la care erau supuse studentele, ma 
faceam ca nu sunt acasd. 

Copiii imi erau dragi. Predam Gramatica Limbii 
Romdne cu o placere de basm, cu o curgere a frazei din 
mine pe care n-o bdnuisem pana atunci. 

Cand a venit inspectoral in vizita, cu ocazia 
definitivatului meu, motiv pentra care am avut or a deschisd, 
mi-a dat brio la Romdna 228 , caci se vedea de la o posta ca- 
mi place sa predau copiilor. 

Mai pu^in insa la Francezd... Inspectoarea a strambat 
din nas, nu mai §tiu cum m-a calificat, am trecut hopul dar 
examenul n-a fost atdt de reusit ca la Limba Romana. 



219 Idem: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sucevi%C8%9Ba. 

220 Idem: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Moldovi%C8%9Ba. 

221 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Arbore. 

222 Idem: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Vorone%C8%9B. 

223 Idem: http://www.dragomirna.ro/. 

224 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Slatina. 

225 Nu rezista sa nu ma strige... 

226 A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/bojdeuc%C4%83. 

~ 27 Sedinta profesorala.. .care era mai adesea de partid...m care se spuneau lucruri 

care nu interesau pe nimeni. 

228 Mi-a dat definitivatul cu multa bucurie. 



37 



Mai tarziu, cand in 1989, dupa revolutie, am plecat 
din Margined, profesorii §i inva^atorii mai rasariti 229 (nu §i 
cei care erau gelosi pe titulatura mea) mi-au regretat 

910 

plecarea din cauza copiilor pe care i-am lasat de napasta . 

Cred ca am avut §i cateva ore de Engleza, pentru 
completarea catedrei, dar pe atunci eram la faza de inceput a 
cunoasterii limbii. Motiv pentru care, adesea, o rugam pe o 
prietena a mea, Adriana Grosu, sa ma inve^e engleza iar ea 
pretindea mai mereu ca nu are timp... 

Cum am ajuns in America? Prin ratacirea gdndului, 
cum altfel? 

Revolutia din 1989 mi-a urcat in cap ciuma 
gandurilor despre libertate. De aceea am lasat in urma 
lecturile din Manon Lescaut §i budoarul grijilor ei de zi 
cu zi. Totodata: privirile neldptoase §i neincercarea dorint.ei 
din adolescenta. 

Negura neastamparului... 

In anul 1990 m-am strdmutat din nou in casa 
parintilor mei din Vaslui. Dadeam meditaiii la Limba 
Romdnd, ma pregateam pentru examenul de admitere la 
Clasicele din Ia§i, concomitent cu eel de la Facultatea de 
Teologie din acelasj ora§. 

Insa admiterea la Teologie am dat-o pana la urma la 
Bucure§ti. 

Nu mai §tiu cine ne-a supravegheat la examenul de 
admitere. Dar ma pregatisem la Dogmatica doar din 

919 

Dogmatica Pr. Prof. Dumitru Staniloae. 

M-a§ fi bucurat mult acum sa §tiu, ca acele lucrari 
scrise au fast pdstrate. Insa sunt sigura ca-s maculaturd, 
piroteala 233 de gunoi 234 ... 

Dar eu reproduceam intocmai ceea ce cuvanta 
Parintele in tratatul sdu teologie. Parca vad §i acum faptul 
cum rdndurile candidafilor din sala se tot rdreau, pe cand 
eu imi tot frdngeam incheietura mainii cu ceea ce-mi 
intrase-n memoria curgerii gdndului din Staniloae. 



" Capabili de profesorat si constienti de valoarea umana a colegilor lor. 

230 Fara o directie in viata. Pentru ca profesoratul nu inseamna numai sa predai. ..ci, 
mai degraba, sa educi, sa determini prin exemplul tau /a studiu si la a/; oameni de 
caracter pe elevii sau studentii tai. 

231 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Manon_Lescaut. 

232 Pentru download: http://calindragan.wordpress.com/2010/01/18/prof-dumitru- 
staniloae-dogmatica-vol- 1 -2-%c8%99i-3/. 

233 A se vedea: http://dexonline.ro/definitie/piroteal%C4%83. 
Au adormit...si-au gasit sfdrsitul la gunoi. 



38 



N-am luat la examen decat nota noua. Nu §tiu daca 
din pricina stilului staniloescian ori din cauza ca nu-l 
inghiieau cei din comitetul de corectura. 

Dar mi-amintesc cu precizie, cum Maica Stare^a de la 

nor 

Agapia (a murit acum, Dumnezeu s-o ierte! Era stare^a pe 
cand sora mea, Mihaela, era sora de Mdndstire acolo) radea 
de mine ca nu sunt de nota zece. 

Dar a§a ma hrdneam eu din Staniloae, pe brand, zi §i 
noapte, facand conspecte peste conspecte, ca merinde pentru 
examenul de admitere. 

Pentru examenul de la Clasice am facut pregatire cu 
doamna profesoara Mihaela Paraschiv 236 . Aceasta se 
consulta la traducerea textelor din De hello gallico cu 
doamna Ana Cojan. 

La Ia§i venise, in acela§i timp cu mine, daca nu mai 
inainte chiar, transferat de la Manastirea Putna, Parintele 
Constantin Chirila . 

Cred ca o perioada a slujit la Catedrala Mitropoliei 
din Ia§i , pentru ca, mai apoi, sa fie stabilit ca preot 
slujitor la Manastirea Sfiniii Trei Ierarhi din Ia§i , 
Biserica aflata langa Mitropolie. Pe atunci era Mitropolit al 

A 9d 1 

Ia§ului IPS Daniel Ciobotea . 

Acestui Parinte, Parintelui Constantin Chirila ii 
datorez imens (cum de altfel §i prietenei mele, Prof. Adriana 
Grosu), inca de pe cand era staret la Manastirea Putna 
Arhim. Iachint Unciuleac , adica ii datorez introducerea 

941 

mea in lecturile din Costa de Beauregard , Vladimir 
Lossky 244 , Paulescu 245 , Staniloae 246 , N. Berdiaev 247 , Paul 

235 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia. 

236 Idem: https://consilr.info.uaic.ro/~mld/monumenta/mihaela_paraschiv.html. 

37 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Commentarii_de_Bello_Gallico. 

38 Idem: http://www.ziarullumina.ro/articole;833;l ;20272;0;Criticam-bland-dar- 
foarte-ferm-sistemul-comunist.html. 

239 Idem: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Ia%C8%99i. 

240 Idem: 

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sfin%C8%9Bii_Trei_Ierar 
hi_din_Ia%C8%99i. 

241 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Patriarhul_Daniel. 

242 Idem: http://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/sfaturi-duhovnicesti- 
arhimandritul-iachint-unciuleac-68464.html. 

243 Articole ale sale: http://www.apostolia.eu/autori/95/pr--marc-antoine-costa-de- 
beauregard. 

244 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/Vladimir_Lossky. 

245 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu. 

246 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae. 

247 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Berdyaev. 



39 



Evdokimov 248 , Alexandre Men 249 , J. Meyendorff 250 , Un 

9S 1 

Moine de L'Eglise de L'Orient: Lev Gillet , Alphonse 
Goettmann 252 , A. Schmemann 253 , K. Ware 254 , A. Bloom 255 , 
Placide Deseille 256 , Sophrony Sacharov 257 , Maria 
Skobtsov 258 , Elisabeth Behr-Siegel 259 , Pavel Florensky 260 , 
IPS. Irineu Mihalcescu 261 , Ilarion Felea 262 , N. Steinhardt 263 , 
Pr. C. Galeriu 264 , Arhim. Teofil Paraian 265 , O. Clement 266 , 
Myrrha Lot-Borodine 267 . 

Dar tot acest nesaf efervescent al studiului cldnidne 
din corfi pe langa energia pe care-am pus-o in dragostea 
nefdrmuritd pe care-o nutream pe atunci, pentru un fost 
prieten de pe timpul facultatii, Petru. 

Toate celelalte/e/e pe care le cunoscusem pana atunci 
palira. Inima imi dadea brand numai spre el. 

Era insa yoghin. Si oricat as. fi dorit sd-mi sfdrdie 
inima pe vecie pentru el, nu reu§eam sd-l inmoi in ale mele. 
Ma facea sd tresar pe dibuitele cu staruin^a sa in mantrele 
ce-i jefuiau sinele... 

Cu boceala n-am putut s-o scot la capdt deloc. 

Am hotarat sa las vaietele, bantuiala furisdrii in 
nesocotin^a nebuniei oarbe, §i-am hotarat sd md rdzbun pe 
toate sentimentele trentdroase care se istoveau in mine 
iubind barbatul. 

Nu ma mai puteam opinti in absolutul tolbei buchisite 
cu psihisme pe care le credeam trainice. 

Nimic nu mai avea sens. 



248 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Evdokimov. 

249 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Men. 

250 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/John_Meyendorff. 

251 Idem: http://findarticles.eom/p/articles/mi_m2065/is_n3_v47/ai_17386937/. 

252 Idem: http://www.edituraherald.ro/authordetail.asp?cod_autor=276. 

253 Idem: http://orthodoxwiki.org/Alexander_Schmemann. 

254 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Kallistos_Ware. 

255 Idem: http://www.scribd.com/doc/25105959/Mitropolitul-Antonie-Bloom-de- 
Suroj -Taina-Iubirii. 

256 Idem: http://logismoitouaaron.blogspot.com/2008/12/archimandrite-placide- 
deseille-on.html. 

257 Idem: http://orthodoxwiki.org/Sophrony_%28Sakharov%29. 

258 Idem: 
http://www.ortodossia-russa.net/testi/matmaria/santa_martire_maria_skobtsova.htm. 

259 Idem: http://www.incommunion.org/2006/02/19/elisabeth-behr-sigel-1907-2005/. 

260 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Pavel_Florensky. 

261 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Irineu_Mih%C4%831cescu. 

262 Idem: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/F/IlarionFelea.html. 

263 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Steinhardt. 

264 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu. 

265 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Teofil_%28P%C4%83r%C4%83ian%29. 

266 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/01ivier_Clement. 

2 7 Idem: http://fr.wikipedia.org/wiki/Myrrha_Lot-Borodine. 



40 



§i-am hotarat sa imi slabesc vdrtejul ce ma spinteca 
pe dinauntru. 

A§a, pe nepusa masa. 

Orbe§te. 

§i am primit, cu mare iufeala, „izbavirea" ce mi-a 
sugerat-o Pr. Constantin Chirila: logodna §i cdsdtoria cu 
David Raymond Kloos. 

Imi ticaia inima, nu-mi ticaia...insa asa s-au petrecut 
lucrurile! Ceremonia logodnei a avut loc chiar la Sfinfii Trei 
Ierarhi din Ia§i. 

Pe 18 august 1991 am sosit in Statele Unite, la St. 
Paul, Minnesota, unde David i§i avea parin^ii. 

N-am ascultat de nimeni: nici de paring, nici de Pr. 
Irineu [Curtescu], caruia (imi va marturisi mai tdrziu) „i-am 
rupt inima", nici de prieteni. 

Parca ma vad §i acum in cruzimea acelui toe de u§a in 
care abia ma strecuram sa-i inmanez lui Petru un pahar cu 
apa, pe care mi-1 cer§ise insetat... 

- O decizie brusca, impotriva tuturor...si ati plecat in 
America, alaturi de un om, pe care il cunosteati foarte putin, 
dar care va era sot. Si aici ati inceput sa va adaptati la noile 
conditii de trai. Ce v-a fost eel mai greu sa acceptati in noua 
dumneavoastra viata, doamna Otilia? Ce va lipsea pe 
pamant american din Romania si ce ati gasit incdntdtor in 
America? 

- Da, am sosit in America... 

Am lasat in urma toata spuma de cenusd §i amarul 
viu din sufletele acelor oameni, ce nu-mi intuiau setea de 
studiu, dragostea din alesul gandului curat, coborarea ce 
inalta, acea ravna a bucuriei mele de afi om. 

Am crezut c-o sa ma trezesc pe nu §tiu ce planeta, 
care o sa ma faca sa uit ca exista indiferenta, platitudine, 
pospaiala 268 celor care pretind ca te infeleg, ca mai apoi sa 
te arunce in nebulosa lipsei de autenticitate. 

Dar am dat peste lipsa de tdrie a simtamintelor, peste 
uscaciune, mdndrie, peste pretinsele apuedturi de omenie, 
peste slugdrnicia sectard, peste libidinoasele tendinte care 
uita de necercatul albului, peste nimicnicie, peste lipsa 
sinelui, care se cearca prin focul greului din iubire. 



268 Inselatoria. 



41 



§i aici m-am lovit de mii de alte versiuni gigantice ale 
usturimii din Romania. 

Parintele [Constantin] Chirila imi spunea ca nu-i 
venea sa creada ca ma va urma in State. 

De aceea, nu cu mult dupa ce am plecat eu va veni si 
el in New York, la St. Vladimir 's Theological Institute , 
pentru sa-§i dea masteratul sau cam asa ceva. Si de aici am 
pierdut legatura cu el. 

Insa mai m-a sunat pe cand eram la St. Paul tatonand 
terenul pentru nu stiu ce bani de care avea nevoie la §coala. 

Eu deja intrasem in socul culturii de aici. Nici n-am 
avut cum sa-i explic faptul ca David, sotul meu, abia i§i 
ducea existen^a de pe o zi pe alta, cersjnd §i imprumutand 
bani de la mama sa, Ruth. 

De atunci nu mai §tiu nimic despre Prea Cuviosia sa. 

§tiu de la prietena mea, pe care am intalnit-o in Paris 
dupa 19 ani, de la Prof. Adriana Grosu, ca Parintele 
Constantin Chirila s-a intors in ^ara. 

Sa ma adaptezl Nu ma pot adapta nicaieri. 

Sunt o fire rdzvrdtitd. Ma vede omul calcand pa§nic 
pamantul dar nu §tie cefoc clocote§te-n mine. 

Intru in salonul pacien^ilor pe care-i am in seama pe 
ziua respectiva, ii inund prin cuvinte pline de nddejde §i 
cred in ceea ce-i de necrezut, dar nu ma pot adapta 
minciunii, mormintelor varuite de atata prefacatorie. 

Ce-mi lipsea din Romania? 

Totul! 

Rasuflarea de orice clipa, blande^ea, privirea 
mun^ilor, ochiul vulturului din roman, graiul, ritmul, 
locurile, inima ce §tie a iubi. 

N-am gasit nimic „incantator" in America. 

§i totu§i, datorez Americii trairea inundandului 
sentiment matern, ivirea in lume a celor doi copii ai mei. 

§i faptul ca-mi pot ca§tiga painea in mod cinstit. De§i 
nu mi se cuvine nimic in lumea asta, caci sunt nemernica 
nemernicilor. 

- Cu toate reticentele dumneavoastra fata de America, 
doamna Otilia, noi va percepem ca pe un om care ati intrat 
in ritmurile vietii americane intr-un mod organic, pentru ca 



269 Problemelor si ispitelor pe care le aveam in Romania. 

270 A se vedea: http://www.svots.edu/. 



42 



ati facut-o din interior, intelegand oamenii din jur si 
mentalitatea lor. 

Si de aceea nu va vad drept un om neadaptat ci, 
dimpotriva: o femeie care intelegeti viata americana dar nu 
acceptati (ca si in Romania) lucrurile care strivesc persoana 
umana, care o maculeazd enorm. 

Acesta e motivul pentru care va rog sa ne vorbiti 
despre dezvoltarea dumneavoastrd interioard, ca ortodox si 
ca romdn in America? Cum reusiti sa va pastrati credinta si 
apartenenta la natia romana fiind transplantata intr-o alta 
paradigma existentiala? 

- Dezvoltarea mea interioara ca ortodox a fost cu 
hopuri, cu caderi si apoi cu salturi, cu ridicari, care-mi 
prevesteau alte caderi. Cum altfel?!... 

De cate ori cad, cineva nevdzut ma trage de maneca 
hainei si ma readuce in sine-mi. 

5 

Mila Domnului nostra Iisus Hristos, dragostea 
prisositoare a Prea Sfintei Treimi, ragaciunea Maicii 
Domnului si staruinta in bine a tuturor Sfintilor m-au tinut si 

5 5 5 5 5 

ma tin. 

5 

Ma tin deasupra valurilor pentru ca sa nu ma inec, sa 
nu ma afund in smolitul pdienjenis al raului. 

Ca atunci cand inoti, inoti si vezi ca nu mai ajungi la 
mal, si esti singur, invaluit de intinderea necuprinsa a 
furtunii care te ameninta, si strigi din rasputeri, si crezi cu 
toata taria ca nu veifi las at de rusine... 

Cred ca totul a inceput cu dragostea si rabdarea cu 
care-mi citeam rugaciunile in depozitul cu maturi si bidinele 
al cdminului studentesc din Iasi. 

t 5 

Refuzasem sa devin membru de partid. Nu vedeam 
noima acestui fapt. Si-mi afisam Sfmte iconite la capatai... 

Pe atunci, Adriana Grosu imi era colega de camera si 
radea de mine. Insa, peste ani, va fi repartizata la Vicovu de 
Sus 271 , in Suceava, si va trece si ea phnjarul convertirii. 

Faceam lecturi neobosite din Protosinghelul Ioanichie 

979 

Balan , adica din Convorbiri duhovnicesti, Episcopia 
Romanului si Husilor, 1984-1988, vol. 1-2. 

5 5 ~ ~ 

Mai apoi, in America, faptul ca am reusit, prin 
mijlocirea fostului meu sot, David R. Kloos, sa-1 cunosc pe 



271 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vicovu_de_Sus. 

272 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioanichie_B%C4%831an. 



43 



97^ 

Parintele Arhimandrit Jerome Newville (n. Leslie J. 
Newville) a fost crucial. 

Parintele a fost o oazd de salvare pentru mine. De la 
Prea Cuviosia sa am invatat ce inseamna duhul american 
capitalist, goana inumand a americanilor dupd bani, 
sistemul bancar mancator de suflete, care acorda 
imprumuturi muncitorului sarac bazandu-se doar pe dorinta 
lui de cdstig. 

Imi pare nespus de rau acum, ca nu am purees la 
scrierea unui Jurnal, in care sa imi notez toate impresiile 
mele traite aici, pe care le-am vazut in sufletul meu si in 
altii. 

974 

Abia acum am invatat de pe Teologie pentru azi , 
din Cuvintele duhovnicesti 215 ale Sfintiei voastre, ca tot ceea 
ce am trait aici timp de 20 de ani s-ar fi putut transforma 
intr-o mdrturie extinsd pentru altii. 

In fine, imi amintesc destul de clar de gestul plin de 
dragoste al Parintelui Jerome, care m-a luat sub obladuirea 
Prea Cuviosiei sale si m-a gazduit in casa mamei sale, o 
casa aflata la poalele schitului ortodox pe care-1 construise 
cu multd rdvnd si dor dumnezeiesc. 

Aveam acolo, la etaj, camaruta mea, inca de pe cand 
eram insarcinata cu Paul, prin 1991. Si el imi asculta pasul 
si nenorocirile, ma sfatuia cu rabdare intru toate, imi oblojea 
ranile. 

Slujeam impreuna la schit, chiar si in romaneste...Imi 
povestea din viata Prea Cuviosiei sale, imi deslusea cartile 
printre randurile bibliotecii pe care o avea in schit. 

Nu avea pe atunci niciun venit consistent din care sa 
isi intretina schitul, insa avea multi ucenici in jurul satucului 
in care era schitul sau si pana in capitala Minnesotei 276 , la 

977 978 

Saint Paul si in Minneapolis . Acestia ii trimiteau 
adesea daruri de bani. 



273 Idem: http://www.oca.org/Mem.asp?ID=140&SID=18. 

274 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/. 

~ 75 Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus, Cuvintele duhovnicesti. Jurnal 1999-2003, vol. 
I, Teologie pentru azi, Bucuresti, 2011, 390 p., deja editat, poate fi downloadat de 
aici: http ://www. teologiepentruazi.ro/20 1 1 /02/ 1 2/cuvintele-duhovnicesti-vol- 1 /. 
Volumul al doilea a fost editat pana acum, la nivel online, in 62 de articole de sine 
statatoare si va fi editat integral in curand. 

276 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Minnesota. 

277 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Paul,_Minnesota. 

278 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Minneapolis,_Minnesota. 



44 



Legatura cea mai stransa a Parintelui Jerome era cu 
IPS Victorin Ursache . De la IPS Victorin am o lucrare 
scrisd de mdna sa referitoare la viata de cdlugdr. Sper sa 
scanez manuscrisul si sa o aduc la nivel online. In aceasta, 
IPS Victorin uimeste prin felul in care viata sufletului este 
inteleasa ca drum spre Hristos. 

Parintele Arhimandrit Jerome Newville facea o 
ascultare striata fata de IPS Victorin Ursache. Si mai avea o 
legatura aparte si cu preotul de mir Parry Paraschou, de la 
Biserica Sfantul Gheorghe 280 , greceasca, din St. Paul, de pe 
Summit Ave. 

Parintele Parry Paraschou mi-a botezat baiatul, pe 
Paul, in Biserica cu acelasi. Sfintia sa ne facea vizite. A 

no 1 

adormit intru Domnul in anul 2003 . Doamna preoteasa, 
sotia sa, inca mai traieste. A fost profesoara de pian. 

Iar parintele Parry Paraschou, chiar daca era grec de 
origine, nu avea deloc duhul acelor grecotei plini de ei 
insisi, carora nu stii cum sa le mai stai inainte de pretentiosi 
ce sunt... 

Era de o smerenie in fata careia iti dddeau lacrimile 
fara sa vrei. 

A murit de atac de cord. Nu s-a putut face nimic. Din 
cauza multelor probleme cu enoriasii... 

In ultima parte a vietii a cumparat proprietatea pe care 
se afla schitul Parintelui Jerome si crestea acolo pasari si 
animale. 

Am de la Sfintia sa un Nou Testament in limba 
engleza, pe care mi 1-a daruit atunci cand am terminat 
Facultatea de Asistente Medicale. Are coperti din piele si e 
cu dedicatie... 

Ma simteam legata de Arhimandritul Jerome cu o 
dorintd nesfdrsita, pentru ca nu contenea sa imi vorbeasca 
cu un glasplin de vesnicie si de lumina. 

Nu era numai faptul ca ma citea pe dinauntru, la 
modul exact, matematic, ci si aceea ca stia sa ma trezeascd 
la modul eel mai autentic, stia sa se roage cu duh si rost 
curat si ii puteai simti comuniunea liturgicd divino-umana 
pe care o trdia. 

Mi-amintesc limpede de o Liturghie impreuna cu 
Parintele Jerome. Eu, pacatoasa dintotdeauna si nimic 



79 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Victorin_Ursache. 
" 80 Idem: http://www.stgeorgegoc.Org/#. 
281 Idem: http://www.stgeorgegoc.org/gtaug03-pd.pdf. 



45 



altceva...impreuna cu el, slujeam Sfanta Liturghie, ca doua 
persoane care eram legate prin romanism, Ortodoxie, limba 
greaca, limba romana, Parintele Dumitru Staniloae (caruia ii 
fusese student) si prin harul dreptei credinte, care are Sfinti 
in ceruri, prin credinta in Iisus Hristos, Mantuitorul tuturor 
neamurilor. 

L-am iubit mult pe acest Pdrinte dulce, pe Parintele 
Jerome, care insa, de mic, nu stiu de la ce varsta, avea 
sldbiciunea epilepsiei. Din cauza ei ii era teama sa slujeasca 
de unul singur, fara alti preoti alaturi de el. 

In afara de aceasta a tot cautat monahi, care sa 
vietuiasca alaturi de el in schit dar nu a reusit niciodata sd-i 
gas eased. 

Imi spunea ca nu ii poate gasi, pentru ca monahii 
alearga dupa bani si joburi, din pacate si nu se mai patrund 
de lepddarea intreitd de lume a voturilor monahale, pe care 
aufdeut-o in fata lui Hristos. 

Ma leaga de acest Cuvios Parinte dragostea pe care i- 
o purta Cuviosului Dumitru Staniloae. 

Impreuna cu Parintele Jerome am tradus, desi engleza 
mea pe atunci era primitiva, Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, 
Teologia Morald ortodoxd pentru Institutele Teologice. 
Spiritualitatea ortodoxd, vol. Ill, Bucuresti, 1981, 320 p. 

Ea a fost reeditata in Ascetica si Mistica Bisericii 
Ortodoxe, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2002. 

Traducerea mea si a Parintelui Jerome a aparut in 
engleza sub titlul: Dumitru Staniloae, Ortodox Spirituality: 
A Practical Guide for the Faithful and a Definitive Manual 
for the Scholar, Translated from the Romanian by 
Archimandrite Jerome (Newville) and Otilia Kloos, South 
Canaan, Pennsylvania, St. Tikhon's Seminary Press, 2002, 
397 p. 

I-am scris Parintelui Staniloae si i-am cerut 
permisiunea de a traduce cartea Sfintiei sale. Dupa ce am 
obtinut permisiunea sa, ne-am apucat de lucru si traducerea 
a durat foarte mult pana cand am publicat-o. 

Adica am inceput traducerea in anul 1991 si am 
terminat-o in 2002, adica peste 10 ani de zile. 

Am tradus si subsolurile earth acestui Sfant teolog, 
fara de care nici nu se poate concepe o traducere a unei carti 
a sa. 



46 



989 

Parintele loan Ionita din Chicago ne-a trimis o 
scrisoare referitoare la traducerea pe care o facea la 
Teologia Dogmatica a Parintelui Profesor Dumitru 
Staniloae si a existat o discutie... 

Insa noi ne-am vazut de treaba si ne-am dus 
traducerea la bun sfarsit. L-am gasit apoi pe Radu 
Bordeianu 283 , care s-a ocupat de stilul Parintelui Staniloae si 
ne-a si facut o recenzie traducerii 284 . 

Si Denise Harvey , sotia regretatului Phillip 

98 ft 

Sherrard , ne-a elogiat munca si ne-a marturisit faptul, ca 
traducerea noastra i-a influentat „pe multi". 

- Sunteti mereu surprinzdtoare, doamna Otilia si, in 
acelasi timp, condusa pas cu pas de Dumnezeu. Pentru ca 
atat in Romania cat si in America, din cele pe care ni le-ati 
marturisit, ati intalnit oameni care v-au schimbat viata in 
bine, pentru ca v-au invatat lucruri fundamentale. 

Insa, pe de alta parte, si dumneavoastra cautati binele, 
frumosul, relatiile profunde, pline si nu de suprafatd. Fapt 
pentru care si Dumnezeu va conduce, intr-un mod bucuros, 
spre oamenii Sai, spre prieteni si, in acelasi timp, spre o tot 
mai mare cunoastere de sine. 

Acesta e motivul pentru care va intreb: cine sunteti, 
doamna Otilia? Cum va percepti viata dumneavoastra si 
viata celor din jurul dumneavoastra? Si care e scopul 
fundamental al vietii dumneavoastra? 

- Parinte Dorin Octavian, Parinte iubit, va multumesc 
din toata inima pentru modul cum aruncati ndvodul 
interviului! 

Pentru ca intrebarile de acum aproape ca imi sfdrtecd 
firea...Si aceasta, pentru motivul ca stiti sa ajungeti in miezul 
lucrurilor, la ceea ce e important in om. 

Purcedeti, asemenea Cuviosului Dumitru Staniloae, 
care spunea in Studii de Teologie Dogmatica ortodoxd, 
Craiova, 1991, p. 321: „sfmtenia echivaleaza cu cea mai 
accentuatd delicatefe fa^a de taina altor persoane §i aceasta 
delicate^e cu cea mai accentuate capacitate de sesizare a 



~ 82 Idem: http://www.romanianorthodoxchurch. com/index. cfm?pkLink_ID=4. 

283 Idem: http://www.duq.edu/theology/faculty/bordeianu.cfm. 

284 Idem: http://www.duq.edu/theology/_pdf/faculty- 
publications/artBordeianuOrthSp.pdf. 

285 Idem: http://www.deniseharveypublisher.gr/about. 

286 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Philip_Sherrard. 



47 



adancimilor acelora. Iar Dumnezeu e Persoana de supremd 
addncime si taind". 

Nu ma asteptam ca cineva sd intuiascd zbaterea mea 
launtrica de-a lungul acestor 20 de ani de cand sunt pe 
meleagurile Statelor Unite. 

Singur Cuviosul Irineu Curtescu a fost eel care a 
marturisit cunoscutilor mei ca Sfanta Liturghie a fost cea 
care m-a tinut treazd si vie pana acum. 

Si asta fara ca sa-i spuria cineva ce si cum... 

Iar acum veniti si Sfintia voastra si ma intrebati: Cine 

5 5 5 5 5 

sunteti, doamnd Otilia? 

E intrebarea pe care mi-o pun si eu de ani de zile. 

Pe langa faptul ca Statele Unite mi-au dat prilejul de-a 
experia bogatia simidmdntului de mama a doi copii, au mai 
ramas rani neoblojite, care usturau inca de pe cand traiam in 
^ara. 

Cred ca ranile mele s-au deschis chiar de pe vremea 
sipotirii 281 mele ca „bot cu ochi" 28h in pantecele mamei 
mele, dupa cum si setea de cunoastere duhovniceascd sl 
Sfmtiei voastre v-a salasluit-o Dumnezeu in fire inca inainte 

5 5 

ca maicuta dumneavoastra sd se gdndeascd la a vd 
indepdrta de lafiire 289 . 

E vorba de jindul implinirii, de dorul de rugdeiune 
care uneste toate, de gdndul intrupdrii teologice in toate. 

Ma intarata 290 sa stiu de ce si cwm (mai ales ca azi e 
Duminica Sfdntului Grigore Palama) gandirea antinomica 
reuseste sa emuleze in lucrarile Cuviosului Parinte Dumitru 
Staniloae trdinicia vesnicd a iubirii treimice, care se revarsa 
si-n noi, oamenii. 

Am gasit mugurii antinomiei in ganditori ca: 

1. M. A. Costa de Beauregard. A se vedea: 
L'ortodoxie, Buchet/Castel, Paris, 1979, 131 p. 

9Q 1 

2. Mgr Jean Kovalevsky . A se vedea: L'Antinomie, 
Les chemins de I'homme, Friant, 1982 si La quete de 
VEsprit, Albin Michel, 1 993 . 



~ 87 Izvorarii/zamislirii mele in pantece. 
~ 88 Mica farama de om in pantece. 



A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Amintiri_din_copil%C4%83rie, de unde a 
fost preluata expresia. 

289 Din existenta. 

290 Ma entuziasmeaza sa cercetez... 

291 A se vedea: http://orthodoxie.free.fr/oeuvres_mgr_jean.htm. 



48 



3. Philip Sherrard. A se vedea: Human Image: World 
Image, the Death and Resurrection of Sacred Cosmology, 
Limni, Evia, Greece, 1992. 

Un exemplu din ultima sursa citata: 

„...s-a dat drumul la poarta filosofilor materialisti, 
psihologiei seculare, si min^i umane ce cdntdreste si 
cuantificd. 

In ceea ce priveste simbolul Crucii, care ar marturisi o 
oarecare vitalitate, concentrarea pe semnifica^ia ei 
duhovniceascd se muta acum pe atitudinea emoiionald si 
chiar sentimentald (...) 

Chipul lui Hristos de pe Cruce devine acum eel al 
omului ce a murit in circumstance de extremd cruzime si 
durere" (p. 45). 

4. Sfantul Dionisie Areopagitul. A se vedea: Numele 
divine, in Classics of Western Spirituality, Paulist Press, 
cap. The Divine Names 1987, 47 p. 

5. Cuviosul Dumitru Staniloae. Exemple avem in 
subsolurile traducerilor sale, ca Filocaliile, Sfantul Maxim 
Marturisitorul si celelalte din PSB 292 . 

Sau in cartile sale: Spiritualitate si comuniune in 
Liturghia ortodoxd, Iisus Hristos sau Restaurarea omului 
(din care se poate audia, in podcasturile de pe TPA 293 , 
despre Unirea ipostatica 294 ) si Ascetica si Mistica Bisericii 
Ortodoxe. 

Sau in articole ca: Doctrina protestantd despre 
pdcatul ereditar. 

De aici am sa va reproduc intocmai fluiditatea 
gandirii antinomice a Cuviosului Staniloae, care nu s-a lasat 
pana nu a descris, in mod ortodox, rdddcina pacatului 
ereditar in noi spre deosebire de alte doctrine straine de 
adevar: „... chipul lui Dumnezeu a rdmas in om, dar el e 
slabit, in manifestarile lui, de pacat. 



~ 2 Colectia romaneasca de traduced patristice: Parinfi si Scriitori Bisericesti. 
Despre continutul cartilor colectiei a se vedea: http://www.voscreasna.com/parinti- 
si-scriitori-bisericesti/. 

293 Teologie pentru azi: http://www.teologiepentruazi.ro/. 

294 In 4 podcasturi audio am lecturat si comentat subcapitolul referitor la unirea celor 
firi in persoana preexistenta a lui Dumnezeu Cuvantul intrupat. A se vedea: 

1 . http://www.teologiepentruazi.ro/201 1/02/28/unirea-ipostatica-l/ 

2. http://www.teologiepentruazi.ro/2011/03/01/unirea-ipostatica-2/ 

3. http://www.teologiepentruazi.ro/2011/03/02/unirea-ipostatica-3/ 

4. http://www.teologiepentruazi.ro/2011/03/03/unirea-ipostatica-4/. 



49 



Omul simte binele in el, chiar binele eel mai inalt, iar 
uneori il si face, dar aproape niciodata nu simte numai 
binele §i nu face binele curat. 

De multe ori face raul §i nu binele, dar §i atunci 
binele se miscd in el protestand; alteori savar§e§te binele, 
dar umbrit, injumata^it de un gdnd rau. 

Deci in omul cdzut e §i o putere de a face binele, nu 
numai o cunoastere teoretica a lui, cum afirma Calvin . 

Totdeauna e amestecat in om binele §i raul, totdeauna 
are nefericirea <sa cunoasca in sine binele §i raul>, cum 
spune Sfantul Grigore de Nyssa 296 . 

<Binele moral>, de care vorbe§te Mdrturisirea lui 
Dositei 297 §i Andrutsos 298 , bine care insa nu create din solul 
curat al omului renascut in Hristos, il avem in cazul cand in 
acest amestec conducerea o are binele §i raul e umbra a lui. 
Binele acesta nu mdntuieste, pentru ca nu e curat. 

Starea de mdntuire o indica <binele duhovnicesc>, 
care e curat, pentru ca e facut de omul eliberat de pdcat §i 
ajutat de lucrarea Sfdntului Duh. 

Omul nu-§i ca§tiga buna pldcere a lui Dumnezeu prin 
binele moral, natural, pentru ca el rdsare dintr-o natura 
patata . 

Dar Dumnezeu nici nu condamna acest rod al 
strddaniilor omenesti, cum condamna faptele rele, ca roduri 
ale lenii sau ale relei voinfe a omului (...) 

Pacatul e mai serios de cum il socotesc catolicii, e 
amestecat aproape permanent in binele pe care il face omul 
cazut, nu exista in om un bine natural curat de pacat. Dar, 
fara indoiala, ca nici pacatul nu e atat de total in omul cazut, 
incat sa fi nimicit in el orice bine" (rev. Ortodoxia (?), p. 
211). 

Se vede din acest pasaj modul in care gdndirea 
antinomicd despre pacatul originar la Staniloae se impleteste 
cu cea a Sfantului Pavel, §i se indepdrteaza de teorii 
calviniste, catolice sau chiar de un Andrutsos ori 
Marturisirea lui Dositei. 

E de o grozavenie realistd §i duhovniceasca rard\ 



295 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Calvin. 

296 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Grigorie_de_Nyssa. 

97 Dositei, patriarhul Ierusalimului. Marturisirea sa de credinta a fost validata de 
Sinodul de la Ierusalim din 1672. 

~ 98 Hristu Andrutsos, dogmatician grec, caruia Parintele Dumitru Staniloae i-a tradus 
si publicat Dogmatica: Dogmatica Bisericii Ortodoxe Rdsaritene, Sibiu, 1930. 
299 De pacat. 



50 



II mai aflam pe Cuviosul Staniloae astfel in Studii de 
Teologie Dogmaticd ortodoxd, in Teologia Dogmatica 
Ortodoxa... 

Am luat, la intamplare, o fraza: „Pe Hristos II §tim ca 
avand stdpdnirea peste toate, dar ca un Miel injunghiat 
pentru noi" (TDO 300 , Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2003, p. 
108). 

Cititorul se a§teapta, odata cu prima propozrfie, la 
intemeierea Sa ca Atotiiitor, §i iata cum Staniloae frdnge 
gandirea absolutizantd prin alaturarea, in a doua propozrfie, 
ajertfirii acestui Miel pentru noi. 

E extraordinar! 

Fiire, dar nu simpla fiire, ci prin jertfdl 

A§a se petrec lucrurile la Cuviosul Staniloae! 

A§a §i la noi! 

La orice rdsuflare. 

La orice murirel 

„Cum imi percep via^a?". 

Vreau sa §tiu in ce consta „eternitatea spiritului 
romanesc", pentru a-1 cita pe Vulcanescu 301 . 

Pentru ca este imposibil sa nu existe la baza operei lui 
Eminescu, sa zicem, o stdruinfd in binele de oranduire 
ortodoxa, care sa adune la un loc colo§i de geniu romanesc 
§i universali. 

Vreau sa §tiu de ce un Constantin Barbu ni-i aduna 
din nou in sine pe Eminescu , Cantemir , Noica . 

Vreau sa §tiu ce-am admirat pe timpuri ca valoare §i 
ce ramane ca esenfd din voci ca Ion Dodu Balan 306 , §erban 
Cioculescu 307 , Constantin Ciopraga 308 , Petru 

Comarnescu 309 , Ion Ianosi 310 , E. Lovinescu 311 , Al. 
Paleologu 312 , O. Paler 313 , E. Papu 314 , Al. Philippide, Al. 
Piru 315 , V. Streinu 316 , Vasile Voiculescu 317 . 



Teologia Dogmatica Ortodoxa. 



301 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Vulc%C4%83nescu. 

302 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/201 1/03/04/incatalogabilul-eminescu-un- 
interviu-de-exceptie-al-lui-constantin-barbu/. 

303 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu. 

304 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir. 

305 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica. 

306 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Dodu_B%C4%831an. 

307 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98erban_Cioculescu. 

308 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Ciopraga. 

309 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Comarnescu. 

310 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iano%C8%99i. 

311 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Lovinescu. 

312 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Paleologu. 

313 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Paler. 



51 



Cum nu conteneste poezia veche romaneasca in via^a 
de azi, de ce credea Staniloae cu totul in sarguirea 
Ortodoxiei in romanism, cum de putem create ca vldstare 
din Cuv. Staniloae, Pr. Constantin Galeriu, Pr. Hie Cleopa, 
Pr. Paisie Olaru, IPS. Bartolomeu Anania, Cuv. Sofian 
Boghiu, Arhim. Teofil Paraian... 

Cum un Sfant ca Sfantul Grigore eel Mare, uscat de 
guta 318 §i stand la pat adeseori, a stiut sa dainuie intru 
dreptate? 

„... receive with trembling the commandments of the 
same Almighty God, that He Himself may fight for you 
against your adversaries" in Epistle LXIV, in Nicene and 
Post-Nicene Fathers, vol. XIII, p. 47. 

Cum sepoate aceasta? 

Cum se transmite suflul Tradrfiei, §i cum se-arunca in 
om limbile defoc ale harului? 

Cum ne-ntalnim unii pe alfii, cei de-aiurea cu cei 
stand, cei din vremuri ce-au apus cu vecii incd de dusl 

Cum se-adauga timpul eonilor §i zilei a 8-al 

In ce duh ne poarta Sfantul Efrem Sirul cand canta 
despre apele Botezuluil Despre turma lui Iacob ce- 
nconjoara izvor de ape, apa cea dintotdeauna sigilata-ntru 
Hristos? 

Apa ce ne izbaveste de gheena. Apa dulce de Botez. 

Cum se plimba Duhul pe taramuri chiar uscatel Cum 
ce-i viu ne inviazdl 

Cum de se poate trai dupd duhul din noi §i impreuna 
cu eel dat de sus, cu harul lui Dumnezeu? 

Si cum explicam continuitatea dintre Arhim. Sofronie 
Saharov, Ierom. Rafail Noica , Sfantul Siluan Athonitul, 
comunitatea de la Essex 321 , cea din jurul Institutului 
Sfantului Serghie din Paris, Sfantul Munte , Romania, 



314 Idem: http://www.autorii.com/scriitori/edgar-papu/index.php. 

315 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Piru. 

316 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Streinu. 

317 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Voiculescu. 

318 Idem: http://dexonline.ro/definitie/gut%C4%83. 

319 In engleza: „...primeste cu cutremur poruncile aceluiasi Dumnezeu Atottiitorul, 
caci El Insusi poate lupta astfel pentru tine impotriva dusmanilor tai", in Epistola a 
64-a. 

320 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rafail_Noica. 

321 Idem: 

http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Stavropighie_Patriarhal%C4 
%83_a_Sf._Ioan_Botez%C4%83torul_%28Maldon,_Essex%29. 

322 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Muntele_Athos. 



52 



Alba Iulia, Shanghai, cu Sfantul loan Maximovici , Platina 
§i San Francisco, cu acela§i Sfant intru taria lui Hristos, ce-1 
va intari pe Pr. Serafim Rose in a fi „Not of this 
world" 325 (Not of this World, Fr. Seraphim Rose 
Foundation, 1993, California)? 

„The Lord gave us the Holy Spirit on earth, and the 
man in whom the Holy Spirit dwells feels paradise within 
him" 326 (St. Silouan the Athonite, Crestwood, N. York, 
1999, p. 338). 

Ce Biserica, ca Biserica noastra, mai ofera praznicul 
Vechiului Testament plinind veacurile in CelNoul 

In Triod, Penticostar, Ceaslov, Liturghier, Psaltire, 
Analoghion se vorbe§te cu aceea§i limba dogmatica a 
Sfantului Grigore Palama, care vesteste paradoxurile 
mantuirii noastre in numele sfant al Prea Sfintei Treimi. 

Cum? 

Cum Sfin^ii Paring, Marturisitorii, Apostolii, 
Mucenicii due faclia sfintelor dogme ale Bisericii Ortodoxe 
pana dincolo de ce putem noi infelege ca adevar al intruparii 
lui Hristos, al rastignirii §i invierii Sale? 

Aceste lucruri ma preocupa, Parinte Dorin! 

Si vreau cu tot nesatul sa termin Institutul Teologic, §i 
sd ma apuc de treabd, adica sa in^eleg tensiunea din lucru. 

Cuv. Staniloae este pentru mine sevd realistd, plina 
de duh din Noul Testament. 

Apoi vad actualitatea unui Sfant ca Sfantul loan Gura 
de Aur in Liturghie §i in predici. Cea a Sfantului Vasile eel 
Mare. Autenticitatea §i zborul suflului sau de predicator. 

Felul in care Pr. loan Usca 327 infelege sd tdlmdceascd 
din neingradirea vie|ii Vechiului Testament pentru cre§tinii 
de azi. 

Coborarea Sfm^ilor pe pamantul Liturghiei de la noi 
§i-n cer slujind Tronului de foe. 

Harnicia §i perseveren^a ganditorilor emigrant ru§i ca 
Berdiaev 328 , Evdokimov 329 , Lossky 330 , Homiakov, 



323 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Maximovici. 

324 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Seraphim_Rose. 

325 In limba engleza: „Nu sunt al acestei lumi". 

326 Idem: „Domnul ne-a dat noua pe Sfantul Duh pe pamant, si omul in care Sfantul 
Duh locuieste simte Raiul intru el". 

327 A se vedea: http://ioanuscateol.wordpress.com/. 

328 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Berdiaev. 

329 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Evdokimov. 

330 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Losski. 



53 



Bulgakov 331 , Schmemann 332 , Meyendorff 333 , Florensky 334 , 

T T C 

Florovsky , care au imbogatit cu gandurile lor scrise 
teologia secolului nostru. 

Acesta mi-e scopul fundamental al vie^ii. 

Sa ii in^eleg pe cei dusi de la noi dar petrecand 
laolaltd cu toft, sa strabat vietile ce s-au nascut, au dainuit, 
dainuie §i vor dainui in Trupul lui Hristos, in Duhul 
Bisericii. 

§i, de ce nu?!, sa va in^eleg §i pe Sfmtia voastra, ca pe 
un suflet ce se-anina (1 de dragostea de neamuri a lui 
Hristos, care se ocupa de inielegerea sufletului uman de-a 
lungul veacurilor, pentru a percepe vom\3. far a de seaman a 
ipostasului lui Hristos, Care ne-aduna pe toti la Cina cea de 
Taind a Imparatiei Sale. 



331 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Sergei_Bulgakov. 

332 Idem: http://www.schmemann.org/. 

3 3 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/John_Meyendorff. 
334 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Pavel_Florensky. 
3 5 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/George_Florovsky. 
336 Ce se agata. 



Teologie pentru azi 

2011 



Editia de fata este una gratuitd 
si e proprietatea autorilor ei. 



Ea nu poate fi editatd 

si comer cializata fara 

acordul direct 

al Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus, 

editorul ei. 



V) carte dialogica, despre cum ne putem cunoaste 
reciproc, daca ne asumam biografia interioara. 

Iar Prof. Otilia Kloos ne-a facut bucuria unor 
destdinuiri neasteptate, in modul eel mai simplu si direct cu 
putinta. 

Faptul ca am putut dialoga, desi nu ne-am vazut la 
fata, arata ca mediul online e o cale de unire a oamenilor 
daca au experience profunde de destainuit. 




© Teologie pentru azi 
Toate drepturile rezervate
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Books

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "Bucuria vine de departe (2011)"

See other formats
